Un incident din 11 septembrie 2001, când gruparea extremistă al-Qaida a deturnat patru avioane civile, a avut drept scop atacuri asupra unor obiective din Statele Unite. Trei dintre aceste aeronave au fost folosite pentru a lovi Turnurile Gemene și Pentagonul, în timp ce al patrulea avion s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania, după ce pasagerii au intervenit pentru a prelua controlul. Mii de oameni și-au pierdut viața în aceste evenimente, care au schimbat fundamental lumea.
Câmpul de luptă digital și colapsul internetului din 2001
După atacuri, lumea s-a concentrat pe informații, iar internetul și media tradițională au jucat un rol cheie. În acea zi, traficul online a crescut peste nivelul obișnuit, ceea ce a dus la colapsul rețelei globale. Sunil Nakrani, inginer electrician la Oxford, a fost unul dintre cei care s-au întrebat de ce internetul a devenit inutilizabil în timpul incidentului.
El a explicat că, la momentul respectiv, site-urile erau găzduite pe servere, iar acestea, în centre de date mari, estimau câți utilizatori vor accesa anumite conținuturi și plăteau în funcție de această prognoză. În cazul unui val neașteptat de solicitări, serverele nu mai făceau față, generând întârzieri semnificative și blocaje în rețea.
Nakrani a încercat să găsească o soluție pentru redistribuirea traficului și noua metodă a avut la bază o inspirație din natură. Pentru a găsi răspunsul, s-a consultat cu experți de la Institutul de Tehnologie din Georgia, fiind invitat la o discuție cu Craig Tovey, specialist în inginerie industrială și sisteme.
Inspirație din natură: albinele și gestionarea traficului digital
Tovey a realizat rapid că răspunsul poate fi inspirat de modul în care albinele organizează colectarea nectarului. În natură, albinele trebuie să colecteze nectar din milioane de flori, în condiții incerte, și să optimizeze procesul, fără un lider central.
Biologul Tom Seeley explică că eficiența colectivă a albinelor se datorează „înțelepciunii stupului”, un sistem descentralizat de decizie. Cercetări anterioare ale lui Seeley, care implicau marcare și urmărire a 4.000 de albine, au demonstrat că acestea cooperează pentru a maximiza colectarea nectarului.
Această colaborare a inspirat o metodă de distributing a traficului pe internet, bazată pe algoritmi care imită comportamentul colectiv al albinelor. În 2016, această cercetare a primit Golden Goose Award, confirmând impactul său social major. Premiul a fost creat pentru a evidenția studii aparent obscure, care ulterior duc la progres în societate.
Joanne Padrón Carney, reprezentant al AAAS, a explicat că lucrările de cercetare fundamentală pot avea rezultate neașteptate și valoroase, chiar dacă nu sunt immediate sau vizibile.
Curiozitatea ca motor al cercetării și investițiile în știința fundamentală
Natura umană include o dorință organică de explorare și descoperire, susține Joanne. Aceasta justifică investițiile în cercetarea de bază fără aplicație directă, chiar dacă multe țări reduc astfel de fonduri.
Un exemplu relevant pentru importanța cercetării fundamentale este evoluția inteligenței artificiale. În anii ’70, cercetători precum Geoffrey Hinton au pus bazele rețelelor neuronale, modele folosite mai apoi în dezvoltarea AI. Hinton, care a primit Premiul Golden Goose și Premiul Nobel în 2024, și colegii săi au explorat funcțiile cognitive ale creierului uman, chiar dacă impactul lor a fost recunoscut abia după decenii.
Un alt exemplu este bacteria Thermus aquaticus, descoperită în nămolul de la Yellowstone în anii ’60, studiul său inițial fiind motivat doar de curiozitate. Ulterior, enzimă din această bacterie, Taq polimeraza, a devenit fundamentală în tehnologia PCR, utilizată pentru teste genetice și pentru combaterea bolilor precum COVID-19.
Descoperiri întâmplătoare cu impact vital
Cercetările despre modul în care câmpurile electrice afectează bacteriile E.coli, realizate în anii ’60, au avut un rezultat neașteptat: bacteriile au încetat să se divizeze și au devenit forme alungite. Această observație a dus la dezvoltarea cisplatinului, un medicament chimioterapeutic esențial, aprobat în 1978.
Cercetătorii implicați, Barnett Rosenberg și colegii, au primit postum în 2025 Premiul Golden Goose, fără a vrea să descopere un tratament pentru cancer. Ei cercetaseră doar natura, iar un rezultat accidental s-a dovedit a fi extrem de valoros pentru medicină.
Valoarea cercetării științifice și provocările actuale
Descoperirile ce rezultă din cercetări aparent inutile sau obscure pot avea un impact imens asupra societății, afirmă Joanne. În prezent, domeniul bioindustriei și al biotehnologiei este condus de investiții în cercetare fundamentală, dar aceste fonduri sunt adesea restrânse în multe țări.
Investițiile în neuroștiință, fundament pentru dezvoltarea AI, au fost inițial motivate doar de curiozitate. Geoffrey Hinton, ale cărui munci inițiale nu au fost aplicate, a primit în acest an Premiul Nobel, după decenii în care valoarea acestei cercetări a fost recunoscută tardiv.
Impactul acestor investiții poate fi enorm, chiar dacă rezultatele nu sunt previzibile sau evidente de la început. Cercetarea fundamentală, lovește în inima progresului, chiar și atunci când pare lipsită de utilitate imediată.
Lasă un răspuns