**Ungaria a încheiat starea de urgență declanșată în 2019, după patru ani, anunțat oficial de noul premier Peter Magyar**
Premierul maghiar Peter Magyar a declarat pe 14 mai că starea de urgență declarată în contextul războiului din Ucraina s-a încheiat oficial, după patru ani de implementare. El a anunțat pe platformele de socializare că, odată cu finalizarea acesteia, se încheie și starea de urgență instituită de guvernul anterior în urmă cu șase ani, la începutul pandemiei de coronavirus.
**Detalii despre încetarea stării de urgență**
„Începând de astăzi, după patru ani, starea de urgență din timpul războiului din Ungaria se încheie și, odată cu aceasta, punem capăt și stării de urgență prin decret, introdusă de guvernul Orbán acum șase ani. Revenim la normalitate,” a transmis Magyar.
**Contextul și motivele prelungirii stării de urgență**
Starea de urgență a fost prelungită de mai multe ori din cauza conflictului din Ucraina, fiind declarată inițial în 2022. În perioada 2022–2026, au fost adoptate 170 de decrete guvernamentale sub această stare, motivată de „dezastrul umanitar și conflictul” din Ucraina.
**Puteri extinse ale fostului premier Viktor Orban**
Fostul premier Viktor Orban avea puteri aproape nelimitate datorită unei legi adoptate de parlamentul controlat de FIDESZ, în 2020, care îi permitea să emită ordonanțe de urgență în domenii ca sănătate, economie, educație și justiție. Prin aceste ordonanțe, Orban putea să adopte legi și să abroge deja existente, fiind capabil să conducă fără intervenție legislativă.
În timpul pandemiei, pedepsele cu închisoarea pentru nerespectarea carantinei au fost majorate. În perioada de stare de urgență, Orban a emis numeroase decrete, fiind vorba despre 170 de acte normative între 2022 și 2026.
**Utilizarea stării de urgență în trecut**
Starea de urgență a fost folosită și anterior pentru gestionarea crizei migrative în Europa. În anul 2022, ea a fost extinsă pentru a răspunde „dezastrului umanitar și conflictului” din Ucraina.
**Reorientarea Ungariei către Vest**
De la începutul mandatului său, noul guvern maghiar, condus de Peter Magyar, caută să se apropie de Uniunea Europeană și să îndepărteze influența Kremlinului. În acest sens, la scurt timp după atacul cu drone asupra graniței cu Ucraina din noaptea precedentă, ambasadorul Rusiei, Evgeni Stanislavov, a fost convocat la ministerul de externe ungur pentru discuții cu ministrul de Externe, Anita Orban.
Magyar a condamnat oficial atacurile cu drone din Transcarpatia, regiune ucraineană cu minorități maghiare, afirmând că guvernul maghiar condamnă dur aceste acțiuni rusești. În timpul conferinței de presă, el a menționat că drepturile comunităților maghiare din Ucraina reprezintă o prioritate în cadrul discuțiilor despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
**Drepturile minorităților maghiare și relațiile cu Rusia**
Peter Magyar a subliniat că drepturile maghiarilor din Ucraina trebuie să fie o condiție pentru negocierile privind integritatea Ucrainei în UE. În același timp, declarațiile oficiale ale guvernului maghiar indică o distanțare de pozițiile dure ale Rusiei, în contextul recentelor incidente și a exprimării dureroase a condamnărilor.
**Contextul actual al politicilor externe maghiare**
Ungaria, începând cu preluarea mandatului de premier de către Magyar, încearcă să-și redefinească poziția în raport cu Bruxelles-ul, accentuând cooperarea cu Occidentul și reducând influența Kremlinului. Discuțiile bilaterale, inclusiv cele legate de situația din Transcarpatia, indică o tactică diplomatică mai activă și orientată spre stabilirea unor relații mai echilibrate în regiune.
*Sursă foto: Mediafax*
Lasă un răspuns