Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a solicitat convocarea Parlamentului pentru aprobarea achizițiilor militare prin mecanismul SAFE, explicând că dobânda pentru aceste împrumuturi se ridică la 3,5%. Oficialul a precizat că, în lipsa acestei opțiuni, s-ar fi plătit o dobândă între 10 și 15%, dacă finanțarea s-ar fi făcut prin Ministerul Finanțelor.
Contextul achizițiilor și finanțării
România beneficiază de un fond de 16,68 miliarde de euro pentru investiții în industria de apărare și capabilități militare rapide și ample. Pe 26 martie 2026, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență pentru semnarea contractelor de achiziție până pe 30 mai 2026.
Procedura de achiziție și rolurile implicate
Miruță a explicat că pentru mecanismul SAFE există trei entități principale: beneficiarul final, precum Ministerul Apărării, MAI, SPP, SRI sau Ministerul Transporturilor, care definește cerințele tehnice; Ministerul Economiei, care analizează producția și capacitatea de fabricație; și Cancelaria Prim-ministrului, care emite un ordin comun.
Ministrul a subliniat că intenția este ca aceste echipamente să fie produse în România. El a afirmat că procedurile sunt în derulare, cu definirea clară a condițiilor de localizare și fabricație, și că decizia finală va fi aprobată în CSAT, urmată de prezentarea în Parlament.
„Am trimis o solicitare președinților celor două Camere să includă decizia în ordinea de zi săptămâna viitoare”, a declarat Radu Miruță.
Implementarea și justificarea mecanismului SAFE
Miruță a explicat că mecanismul SAFE a fost asumat pentru a obține echipamentele la costuri mai mici. El a precizat că, din lista de 120 de produse necesare pentru înzestrarea Armatei în următorii cinci ani, doar 20 au fost plănuite de a fi achiziționate prin SAFE.
„Este mai ieftin să finanțăm 20 de produse din cei 120 din lista de necesități, decât să investim același buget în alte metode,” a spus ministrul.
El a adăugat că, în cazul acestor achiziții, costul pentru România este mai mic decât dacă s-ar fi împrumutat direct de la bănci, cu dobândă de 10-15%, în timp ce dobânda prin SAFE e de 3,5%.
„Este un avantaj ținând cont că perioada de grație durează zece ani, iar rambursarea se va face pe parcursul a 40 de ani,” a explicat Miruță.
Reacții și controverse
Deși oficialii susțin beneficiile mecanismului SAFE și intenția de a dezvolta industria națională, experți fiscal și politicieni au ridicat semne de întrebare.
Unul dintre aceștia a evidențiat riscul ca banii să fie folosiți doar pentru importuri, ceea ce ar genera o datorie strategică, nu o investiție națională reală.
Alți critici au menționat faptul că industria românească nu beneficiază de fonduri europene suficiente, iar programul SAFE riscă să pună România într-o situație dificil de gestionat, conform unor opinii autoritative.
Discuții suplimentare și alte proiecte
Miruță a menționat că, recent, a avut o întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului Apărării din Ucraina, discuțiile abordând un proiect în valoare de 200 milioane euro.
El a evitat oferte de clarificare cu privire la beneficiile exacte ale programului SAFE, fiind întrebat de opoziție și experți, inclusiv de deputatul Mihai Weber, despre dacă această strategie este comparabilă cu situațiile din timpul pandemiei, fără a oferi, însă, răspunsuri concrete.
În privința achizițiilor pregătite, lista include sisteme de rachete navale, blindate Piranha, sisteme radar și elicoptere.
În prezent, România se află în proces de aprobare și implementare, cu decizia finală urmând să fie validată de autorități și inclusă în legislație.
Lasă un răspuns