Rareș Bogdan a clarificat recentele dispute din Parlamentul European legate de denumirea „friptură vegetală”, precum și despre dezbaterile în curs privind etichetarea produselor vegetale și regulile pentru alimentele din școli. El a evidențiat în special poziția grupului PPE și contextul discuțiilor asupra poziționării acestor produse în legislație.

Discuțiile legislative despre „friptura vegetală” și etichetare

Rareș Bogdan a explicat că în Parlamentul European sunt în desfășurare dezbateri cu privire la etichetarea produselor vegetale, inclusiv pentru alimentele destinate școlilor. Se analizează limitele legate de conținutul de zaharuri și grăsimi și posibilitatea de a exclude anumite alimente din finanțare dacă depășesc aceste limite.

El a precizat că Uniunea Europeană vrea ca standardele să stipuleze clar că un produs sintetic nu poate fi etichetat drept carne. Propunerea vizează și reglementări pentru etichetarea denumirii acelor produse, în contextul în care se urmărește protejarea denumirilor precum „carne”.

Bogdan a menționat că, în acest moment, state cu zootehnie puternică precum România, Franța, Germania și Italia sunt de partea restricțiilor, în timp ce susținătorii pentru protecția proteinelor vegetale, din grupurile Renew, Greens și Nordul UE, promovează o tranziție către alternative vegetale, susținute de un lobby intens.

Reglementările privind denumirea produselor vegetale

Discuțiile anterioare au vizat interzicerea denumirilor precum „burger vegetal” și „cârnat vegetal” pentru a proteja sectorul zootehnic. În 2020, legislația UE interzisese deja denumirea de lapte, brânză, unt și iaurt pentru produsele vegetale, protejând denumirile clasice pentru lactate.

Recent, Parlamentul European a adoptat o lege care interzice denumirea „friptură vegetală”, pentru a proteja crescătorii de animale. În același timp, termenii precum „burger” și „cârnați” pot fi folosiți pentru produsele vegetariene.

Între timp, discuțiile privind denumirea și protecția acestor produse continuă, iar pozițiile differă în funcție de interesele legislative și industriale din blocul european.

Teme pe agenda Parlamentului European

Rareș Bogdan a prezentat și alte subiecte de interes din agenda actuală a Parlamentului European.

Unul dintre ele vizează sprijinul pentru fermieri afectați de scumpirea îngrășămintelor, în contextul blocadei Strâmtorii Hormuz, care limitează importurile de 3% din îngrășămintele necesare, deși Orientul Mijlociu controlează 35% din exporturile globale. Prețurile azotului au crescut cu 70% comparativ cu 2024, în primăvară. În răspuns, va fi aplicată o schemă temporară de sprijin, în care UE va aloca 65% din fonduri, iar statele membre pot solicita intervenții de criză și pot realoca fonduri din Pachetul pentru 2027.

Un alt subiect de dezbatere se referă la rolul băncilor în abordarea crizei locuințelor, iar în cadrul Comisiei JURI se discută modificări ale Statutului eurodeputaților pentru votul prin procură.

De asemenea, va avea loc o ședință comună între comisiile ECON, ENVI și LIBE pentru votarea în privința Directivei Omnibus IV, care extinde unele măsuri temporare pentru companiile cu capitalizare medie și mică. În context, aceasta urmărește reducerea birocratiei și a obligațiilor de raportare pentru companiile ce depășesc 250 de angajați, pentru a sprijini creșterea acestora.

Contextul legislative și impactul asupra industriei

Discuțiile despre denumirea „friptură vegetală” și interzicerea anumitor termeni au început în 2020, când o propunere a vizat interzicerea denumirilor similare cu cele pentru carne. În același an, legislația proteja deja denumirile lactatelor, dar nu și pe cele pentru produsele din carne.

În 2025, dezbaterile au fost reluate, iar Parlamentul European a aprobat o lege specifică pentru interzicerea denumirii „friptură vegetală”, pentru a proteja crescătorii de animale. Cu toate acestea, denumirea „burger vegetal” și „cârnat vegetal” rămân permise, dând naștere unor dispute legale și comerciale.

Proiectele legislative urmăresc și clarificarea definitorie a ceea ce poate fi etichetat drept carne, pentru a evita confuzii în piață și a proteja poziția industriei tradiționale.

Rareș Bogdan a încheiat precizând că aceste reglementări sunt în continuare în dezbatere și că se urmărește echilibrul între protejarea intereselor industriei zootehnice și promovarea noilor alternative vegetale.