Parlamentul României a aprobat oficial lista celor 21 de proiecte ce vor fi finanțate prin programul european SAFE, cu termenul de semnare a contractelor stabilit pentru 31 mai 2026. România va primi o alocare de 16,6 miliarde de euro din bugetul total de 150 de miliarde de euro al Uniunii Europene dedicate acestui program, fiind a doua cea mai mare sumă investițională alocată unui stat membru.
Contextul finanțării și obiectivele programului SAFE
Programul european SAFE are drept scop susținerea proiectelor strategice în domeniul industriei și apărării, implicând companii private din lanțurile de aprovizionare. Pentru acest mecanism, cel puțin 65% din componente trebuie să provină din Uniunea Europeană, cu accent pe producție locală și transfer tehnologic. România beneficiază de această alocare pentru dezvoltarea industriei și modernizarea supply chain-urilor relevante pentru securitatea națională și industrială.
Impactul asupra companiilor private și a lanțurilor de aprovizionare
Treptat, companiile implicate în proiecte trebuie să treacă de la contracte izolate la integrarea în lanțurile europene de aprovizionare, asumându-și responsabilități complexe și aderând la noi standarde de conformitate. Acest model impune nu doar livrarea componentelor, ci și respectarea unor indicatori industriali, condiție esențială pentru recepția produselor.
Subcontractorii devin, în această arhitectură, actori esențiali, fiind considerați parte integrantă a politicii industriale naționale. Indiferent dacă sunt furnizori tehnici sau producători de componente, aceștia trebuie să îndeplinească obligații stricte privind proveniența, securitatea cibernetică și conformitatea exporturilor.
Reglementări și flexibilitatea contractuală
Cadrul normativ, stabilit prin Ordonanța de Urgență nr. 62/2025 și modificările ulterioare, permite negocieri fără publicare prealabilă și modificarea contractelor existente. Această flexibilitate reduce birocrația legată de derularea proiectelor, dar limitează și trasabilitatea deciziilor luate în proces.
Obligațiile de conformitate sunt însă păstrate, fiind transferate prin clauze de tip flow-down de la contractul principal către subcontractori. Aceste obligații includ respectarea standardelor de cybersecurity, proveniența componentelor și controale privind exporturile. În practică, cele mai multe proiecte nu sunt gestionate integral de furnizorul principal, ci se desfășoară printr-o fragmentare a contractelor și a responsabilităților.
Riscuri și recomandări pentru companii
Reprezentanții industriei recomandă companiilor să realizeze audituri de conformitate înainte de semnarea contractelor pentru a evita riscurile civil și penal. Aceste audituri trebuie să acopere aspecte tehnice, legale și de supply chain, precum și implementarea politicilor interne în domeniile anticorupție, cybersecurity, ESG și controlul exporturilor.
Conform specialistului Alina Iozsa, partener la Hațegan Attorneys, o astfel de măsură nu implică costuri suplimentare, ci reprezintă o forma de protecție pentru companii și decidenți în fața posibilelor neconformități sau infracțiuni. Documentarea și păstrarea dovezilor de conformitate devin esențiale, deoarece, în cazul unui control, lipsa evidențelor adecvate poate duce la responsabilitate chiar dacă neregulile nu aparțin direct companiei scrutinată.
Concluzii
România se pregătește să implementeze proiectele eligibile în cadrul programului SAFE, implicând companii private și lanțuri de aprovizionare naționale și europene. Dar, odată cu aceasta, vine și o responsabilitate sporită în ceea ce privește conformitatea contractuală, gestionarea riscurilor și documentarea proceselor.
Instituțiile și companiile trebuie să adopte măsuri concrete pentru a respecta noile reguli și pentru a asigura trasabilitatea și legalitatea întregii activități legată de aceste proiecte.
Lasă un răspuns