Experții au realizat prima hartă globală a rețelelor fungice micorizale arbusculare, structură subterană esențială pentru sănătatea ecosistemelor și absorbția de carbon a Pământului. Conform cercetării, zonele cele mai dens populate cu aceste rețele sunt pajiștile neperturbate, în special cele de mare altitudine și din zonele inundabile precum Everglades.
Rețele micorizale și rolul lor în ecosistem
Rețelele fungice micorizale arbusculare sunt formate din filamente numite hife, care stabilesc relații de simbioză cu rădăcinile plantelor. În schimbul nutrienților, plantele oferă ciupercilor carbon, iar aceste structuri subterane pot absorbi anual aproximativ 4,3 miliarde de tone de dioxid de carbon, reprezentând 11% din emisiile globale de combustibili fosili în 2021.
Distribuția și densitatea rețelelor
Studiul a analizat 16.669 probe de sol din 322 de studii anterioare, acoperind fiecare continent și nouă biomi, pentru a crea o hartă detaliată a distribuției și densității rețelelor micorizale. În terenurile cultivate, densitatea acestor rețele a fost cu aproximativ 50% mai mică decât în zonele neperturbate.
Concluziile principale ale cercetării
Media densității hifelor în solul vegetal a fost de 4,4 metri pe centimetru cub. În zonele de pajiști sălbatice, această valoare a ajuns la 6,6 metri pe centimetru cub, fiind cea mai mare densitate raportată. În contrast, în terenurile agricole cultivate, densitatea a fost de 3,8 metri pe centimetru cub.
Tehnici și metode de estimare
Echipa de cercetare a folosit inteligența artificială pentru a prezice distribuția globală a rețelelor micorizale, combinând date din 16.669 probe de sol și informații despre climă, chimia solului, vegetație și densitatea hifelor. Toate acestea au permis crearea unei hărți cu o rezoluție de 1 kilometru pătrat.
Implicații și perspective
Rezultatele indică o posibilă legătură între practicile agricole și reducerea densității rețelelor micorizale. Experts sugerează că folosirea excesivă a fungicidelor și a fertilizanților cu fosfor și azot poate avea un impact negativ asupra acestor structuri subterane.
Importanța pentru conservare și cercetare viitoare
Schimbările în distribuția și densitatea acestor rețele pot influența strategiile de conservare, gestionare a biodiversității și atenuare a schimbărilor climatice. În următorii cinci ani, cercetătorii vor actualiza harta pentru a obține o imagine mai precisă asupra distribuției acestor ciuperci.
Reacții și opinii ale specialiștilor
Unii experți, precum Andrea Genre și Edouard Evangelisti, consideră această cercetare un progres revoluționar în înțelegerea pământului invizibil și a rolului rețelelor micorizale în ecosistemele globale. Ei subliniază importanța acestor structuri pentru rezistența la secetă și boli, dar și pentru stabilitatea ciclului carbonului.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a determina impactul practicilor agricole asupra acestor rețele și pentru a explora dinamica lor de creștere și degradare în cadrul ecosistemelor.
Lasă un răspuns