**Rețeaua energetică a Europei sub presiune din cauza valurilor de căldură și a creșterii consumului de energie**
Europa se confruntă cu un val de căldură extremă, al treilea în acest an, care afectează rețeaua energetică continentului. Cererea pentru energie electrică crește semnificativ în timpul perioadelor de temperaturi extreme, cauzând potențiale probleme în sistemele de livrare a energiei.
Impactul creșterii consumului de energie în timpul valurilor de căldură
Valurile de căldură aduc o creștere accentuată a consumului de energie electrică, în special din cauza utilizării intensificate a sistemelor de răcire. În 2022, aerul condiționat și ventilatoarele au consumat aproximativ 7% din energia electrică globală, conform sursei consultate.
Această creștere a cererii a fost evidențiată de Agenția Internațională pentru Energie (IEA), care a avertizat în 2023 asupra riscului de cicluri vicioase între temperaturi ridicate, utilizare crescută a sistemelor de răcire și emisii sporite de gaze cu efect de seră. Conform aceleiași surse, temperaturile record stimulează cererea de aer condiționat, determinând creșteri rapide ale consumului de electricitate.
Creșterea cererii în cadrul unui sezon de caniculă în Europa
În timpul valului de căldură din vara anului 2025, Franța a înregistrat un vârf de consum de energie electrică cu 25% peste media din extrasezon. Aceasta, deși țara are un procent redus de dețineri de sisteme de aer condiționat.
Un studiu global, care a analizat date din 85 de țări reprezentând aproximativ 90% din consumul mondial, a comparat cererea din cele mai fierbinți 10% din lunile anului cu perioadele de temperaturi normale. Rezultatele au evidențiat variații semnificative ale consumului.
Grecia, lider la creșterea cererii în condiții de căldură extremă
Studiul a identificat Grecia ca fiind cea mai afectată țară, cu o creștere a cererii de energie electrică de 38,62% în timpul perioadelor de temperaturi extreme. Aceasta echivalează cu o creștere de 143,08 kWh pe persoană lunar în condiții de caniculă.
Pe locul al doilea s-a clasat Muntenegru, cu o creștere de 22,49%, urmat de Turcia cu 21,91%. Croația, Italia și Spania au înregistrat creșteri de 17,76%, 14,22% și, respectiv, 8,86%.
În cazul în care cererea totală depășește capacitatea de generare sau limitele fizice ale rețelei, această situație poate duce la scăderea frecvenței sistemului electric și, implicit, la pene de curent.
Estimarea costurilor și riscurilor de întreruperi de curent
Analiza costurilor pentru gospodării indică faptul că, în anumite țări europene, întreruperile de curent se lasă cu un preț semnificativ. Ungaria are cea mai lungă durată medie a întreruperilor, de 2,92 ore pe an, urmată de Slovenia cu 2,16 ore și Grecia cu 1,63 ore.
În Italia, costul anual pentru gospodării al întreruperilor a fost estimat la 154,7 milioane de euro, în timp ce Polonia se situează aproape, cu 152,1 milioane de euro. Aceste costuri sunt determinate atât de durata, cât și de frecvența blocajelor de curent.
Efectele creșterii temperaturilor asupra prețurilor energiei electrice
În iunie și iulie 2022, Europa a traversat un val de căldură cu temperaturi ce au atins 40°C, impulsionând cererea zilnică de energie electrică cu până la 14%. Aceasta a dus la o creștere de două până la trei ori a prețurilor medii zilnice ale energiei, în condițiile în care centralele termice au întâmpinat întreruperi.
Producția record de energie solară în Uniunea Europeană a avut însă un rol crucial în menținerea stabilității sistemului energetic. În zilele de vârf ale valului de căldură, energia solară a furnizat până la 50 GW în Germania, reprezentând între 33% și 39% din totalul energiei electrice generate în țară.
Aceste date evidențiază impactul valurilor de căldură asupra rețelei energetice europene și presiunea crescută asupra sistemelor de generare și distribuție a energiei electrice în condiții de temperaturi extreme.
Lasă un răspuns