**Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat interpretarea privind prescripția răspunderii penale, influențând hotărârile recente ale instanței supreme din România**

Avocatul Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a explicat joi decizia pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza Lin II, referitoare la termenul de prescripție al răspunderii penale. El susține că hotărârea simplifică procesul de închiderea definitivă a dosarelor penale și subliniază că răspunderea penală nu mai poate fi reactivată după ce procedura a fost închisă.

### Contextul hotărârii CJUE din 2023

Decizia luată în iulie 2023 de Curtea Europeană vizează mai mulți cetățeni români condamnați pentru evaziune fiscală. Aceștia contestaseră condamnările, argumentând că, potrivit legii interne, răspunderea penală pentru infracțiuni săvârșite între 2014 și 2018 a fost prescrisă, bazându-se pe principiul legii mai favorabile (“lex mitior”).

### Fundamentarea hotărârii și poziția avocatului Toni Neacșu

Toni Neacșu explică că hotărârea CJUE face o corectare parțială a unei decizii anterioare, LIN 1, adoptată în 2023. Aceasta a fost considerată de opinia publică ca fiind inaptă, fiind interpretată de unii ca o restricție a aplicabilității principiului legii mai favorabile în unele cazuri penale.

Avocatul avertizează că decizia CJUE confirmă că jurisprudența Curții Supreme din România, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), are prioritate în ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile. El afirmă că deciziile ICCJ sunt obligatorii, deoarece respectă principiul constituțional al legii mai favorabile și stabilesc un standard de protecție mai înalt decât cel european în materie de drepturi ale omului.

### Decizia ICCJ din 2022 și hotărârea din 2023

În iulie 2023, ICCJ a adoptat o hotărâre bazată pe principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile, considerând că inexistența cauzelor de întrerupere a prescripției pentru infracțiuni comise între 2014 și 2018 trebuie aplicată în mod retroactiv. Această hotărâre a fost interpretată ca fiind în conformitate cu standardele de protecție a drepturilor fundamentale din legislația și jurisprudența națională.

### Implicațiile pentru dosarele penale închise

Decizia Curții Europene clarifică modul în care trebuie interpretată legislația europeană privind prescripția răspunderii penale. Ea precizează că în majoritatea cazurilor și dosarelor penale trebuie aplicate regulile privind prescripția stabilite de instanțele naționale, în special de ICCJ, care au prioritate în raport cu deciziile europene dacă acestea contravin principiilor naționale.

Rezultatul hotărârii CJUE produce efecte asupra situației persoanelor condamate pentru infracțiuni economice, confirmând că răspunderea penală nu poate fi activată sau reînviată dacă dosarul a fost deja închis pentru motive legate de termenul de prescripție, în condițiile stabilite de dreptul național.

### Reacția avocaților și a specialiștilor în drept

Toni Neacșu afirmă că presa a fost excesiv de critică față de această hotărâre, sugerând că interpretările greșite au dus la o percepție eronată. El precizează, însă, că decizia CJUE a venit pentru a corecta o hotărâre anterioară considerată drept aberantă și inaplicabilă, confirmând din punct de vedere juridic poziția națională în materie de prescripție penală.

De asemenea, avocatul subliniază că deciziile ICCJ reprezintă cadrul legal obligatoriu în România, iar poziția Curții Europene, în această speță, nu contrazice și nu anulează interpretarea națională.

### Impactul deciziei asupra sistemului judiciar românesc

Decizia CJUE din 2023 stabilește o clarificare importantă în dreptul penal european și național, influențând modul în care se vor pronunța tribunalurile române în cazul persoanelor condamnate pentru infracțiuni economice și în alte cauze similare.

Începând cu această hotărâre, răspunderea penală pentru infracțiunile în cauză nu poate fi reluată dacă termenul de prescripție s-a scurs și cauza a fost definitiv închis în condițiile stabilite de legislația internă și jurisprudenta națională.

Decizia din iulie 2023 a Curții de Justiție a Uniunii Europene vine să confirme și poziția Curții Supreme din România și să întărească aplicarea principiului legii mai favorabile în procesul penal.