Președintele României, Nicușor Dan, a ajuns la un an de la câștigarea alegerilor prezidențiale în contextul unei crize guvernamentale și al unor negocieri politice dificile. La această aniversare, bilanțul său politic reflectă un mandat marcat de blocaje, amânări și controverse legate de decizii majore, fiind criticat pentru lipsa de claritate și pentru ritmul lent în luarea măsurilor.
Un an fără decizii importante
Nicușor Dan a fost ales în funcție cu promisiuni ferme: să nu crească TVA-ul, să numească șefi ai serviciilor, să desecretizeze raportul CSAT privind alegerile prezidențiale și să unifice forțele pro-europene. După un an, însă, activitatea președintelui este percepută ca fiind timidă, afectată de blocaje și amânări.
În analiza publicată, se evidențiază că primul an de mandat s-a remarcat prin neclaritate în decizii, inclusiv în numirea conducătorilor din structurile de securitate și din justiție. România continuă să nu aibă un director la SRI, aproape trei ani de la demisia lui Eduard Hellvig, iar Nicușor Dan nu a avansat cu nominalizări ferme pentru aceste poziții.
Autorii critică întârzierea constantă, atribuind ezitările președintelui explicații stabilite, precum “la momentul potrivit” sau “se află în consultări”. Această atitudine alimenta suspiciuni asupra controlului coaliției și a capacității de a impune decizii sensibile, mai spun aceștia.
Critici privind gestionarea relației cu mediul internațional și domeniul justiției
Nicușor Dan a fost criticat pentru absența participărilor la evenimente internaționale majore, precum Adunarea Generală a ONU sau Forumul de la Davos. În cele mai multe dintre aceste situații, a evitat deplasările și întâlnirile cu o însemnătate diplomatică, motivând lipsa de relevanță a discursului său în astfel de contexte.
De asemenea, vizita promisă la Trump și implicarea în Consiliul pentru Pace au fost considerate fake news, fiind difuzate cu scopul de a crea iluzii. În domeniul justiției, numirile de la vârful parchetelor au fost criticabile, inclusiv pentru controversele generate de susținerea publică a unor procurori contestați și pentru lipsa unei reforme autentice.
Această abordare a fost percepută ca fiind contrară promisiunilor electorale și ca o continuare a vechilor compromisuri politice, chiar dacă un electorat dedicat reformei a fost nemulțumit de acestea.
Susținătorii, dezamăgiți și critici dure
Recent, președintele a fost aspru criticat pentru anularea recepției de Ziua Europei, eveniment la care fusese invitată președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Decizia a fost motivată prin criza guvernamentală, deși summit-ul B9 s-a desfășurat.
USR și PNL au criticat aspru lipsa de curaj și inconsecvența în acțiunile președintelui. În plus, negocierile pentru numirile în poziții cheie, precum cele de la SRI și SIE, au fost trase în discuție ca fiind realizate „la pachet” cu PSD, pentru împărțirea funcțiilor.
Negocieri pentru numirea liderilor din justiție s-au desfășurat în taină, și au atras critici directe, chiar și din partea Laurei Kovesi.
Perspective și întrebări privind viitorul mandatului
Analiza comparativă cu Klaus Iohannis relevă că Nicușor Dan riscă să fie perceput ca un lider indecis, ce întârziază deciziile și gestionează situațiile de criză cu ezitare. Riscul este ca lipsa de acțiune decisivă să afecteze autoritatea și să lase impresia unui președinte capturat între discursul moral și compromisurile politice.
Criticii observă că mandatul său a fost marcat mai mult de inerție decât de inițiative concrete, ceea ce ridică întrebări despre capacitatea sa de a direcționa stabil și cu eficiență evoluția țării în condițiile actuale.
Nicușor Dan a declarat că va mai avea runde de consultări, dar până acum nu a fost anunțată o schimbare majoră în abordarea sa, ceea ce menține incertitudinea asupra direcției politice a mandatului său.
Lasă un răspuns