Click Stiri

Reprezentanții USR au fost timp de ani percepuți ca apărători ai Justiției în spațiul public românesc, promovând sloganul „fără penali în funcții publice”. Însă, recent, discursul lor s-a schimbat drastic în fața demersurilor penale și a tratamentului social-mediatic al situațiilor individuale, evidențiind o ipocrizie în poziționarea față de Justiție și lege.

Ipocrizia discursului despre Justiție

USR susține că justiția este imparțială doar dacă nu vizează membri ai partidului sau partenerii lor politici. În cazul în care apar inițial dosare sau anchete împotriva membrilor USR, partidul reacționează vehement, acuzând sistemul și denunțând „dosare politice”. În schimb, dacă membrilor USR li se aduc acuzații, aceștia suspectează sau denunță o „raidă politică” împotriva lor.

• Reprezentanții USR își proclamă public nevinovăția, dar critică vehement orice anchetă împotriva lor.
• Pe social media, USR acuză sistemul justiției de „manipulare” și „denigrare” doar dacă vizează membri ai partidului.

Cazuri concrete și reacții ale liderilor USR

Mai multe cazuri evidențiază această dublă măsură în abordare.
Pe 18 mai 2026, Ciprian Ciucu, primarul Capitalei și prim-vicepreședinte PNL, a fost audiat la DNA pentru acuzații de luare de mită și plasat sub control judiciar după trei ore de audieri.
În același timp, liderul USR, Dominic Fritz, primar la Timișoara, a fost declarat „în conflict de interese” de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), decizie care implică pierderea mandatului său. În acest caz, Agenția Națională de Integritate (ANI) a arătat că Fritz a aprobat modificări ale unui Plan Urbanistic Zonal implicând o societate cu care avea relații financiare anterioare de campanie.

• Decizia ICCJ a fost făcută publică la 19 iunie 2026.
• ANI a constatat că Fritz a aprobat un document legat de o societate în care era asociat și pentru care contractase un împrumut folosit pentru campania electorală din 2020.

În reacție, Dominic Fritz a afirmat că decizia nu a fost o surpriză și a criticat-o drept „nedreaptă”, acuzând o „conspirație” împotriva sa și a USR. Liderul USR susține că a fost „hărțuit de justiție” și că această situație face parte dintr-un plan al „sistemului” pentru a-i discredita.

„Nu mai e o surpriză pentru nimeni, ÎCCJ mi-a respins azi cererea de anulare a raportului ANI”, a declarat Dominic Fritz pe Facebook.

• Vicepreședintele USR, Cătălin Drulă, a indicat că dosarul lui Ciprian Ciucu pare a fi un „dosar politic”, în contextul momentului politic tensionat din preajma Congresului PNL.
• Fostul ministru USR al Apărării, Ionuț Moșteanu, a criticat „orbirea selectivă” a ANI și a afirmat că deciziile împotriva liderilor USR reprezintă o reacție a „unui sistem corupt”.

Radu Miruță, ministru interimar al Apărării, a declarat că legile lasă posibilitatea de interpretare prea largă și că România are nevoie de legislație mai clară, mai coerentă și mai predictibilă pentru a combate „apelurile excesive” la interpretări.

• Miruță susține că „multe legi lasă o marjă prea largă de interpretare” și că acest lucru trebuie corectat prin reforme legislative.

• Irineu Darău, ministru USR al Economiei, a afirmat că „sistemul s-a speriat” în fața acțiunilor USR and că luptă pentru o reformă profundă a statului, menționând că „indiferent de riscuri”, formațiunea va continua să susțină valorile și reforma.

Căi judiciare și cazuri notabile

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri este cel al fostului primar USR Clotilde Armand, a cărei sentință definitivă pronunțată în decembrie 2024 a confirmat raportul ANI de incompatibilitate și conflict de interese, ceea ce i-a retras dreptul de a ocupa o funcție eligibilă, inclusiv mandatul de senator.
Acuzațiile proveneau din luna noiembrie 2022, când Armand era acuzată că, în calitate de primar, a semnat dispoziții pentru angajarea unui manager al unui proiect finanțat cu fonduri europene, și astfel a câștigat nejustificat 18.720 de lei.

Clotilde Armand a contestat raportul ANI, susținând că proiectul a fost verificat și aprobat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Decizia instanței a fost însă impusă și a confirmat sancțiunea ANI.

Procesele în cazul său continuă, fiind trimisă în judecată pentru infracțiunea de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane. În prezent, cauza se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, cu amânări repetate ale pronunțării unei hotărâri.

Un alt caz important este cel al fostului ministru Vlad Voiculescu, urmărit penal în dosarul achiziției vaccinurilor anti-COVID. În decembrie 2023, procurorii DNA au dispus urmărirea penală pentru acuzații de abuz în serviciu și complicitate, iar prejudiciul estimat pentru bugetul statului este de un miliard de euro.
Procurorii susțin că achizițiile de vaccinuri au generat un prejudiciu considerabil pentru România.

Cazurile menționate au demonstrat o tendință de reactivare a unor tensiuni politice și judiciare, utilizate uneori ca vectore în zonele de campanie și discurs mediatic.

Astfel, în România, „justiția” pare a fi folosită în numerose situații atât pentru legiferare, cât și ca instrument politic, iar poziționarea membrilor USR rămâne uneori ambivalentă dacă dosarele vizează colegii lor sau adversarii politici.