Deputatul USR Allen Coliban, membru al Comisiei de control a SRI, critică sever modul în care controlul parlamentar asupra serviciilor secrete din România funcționează în prezent. El susține că mecanismele de supraveghere au eșuat atât în timpul crizei generate de anularea alegerilor, cât și anterior, și accentuează lipsa unui control democratic real asupra acestor structuri.
Controlul parlamentar și lipsa transparenței
Coliban afirmă că în România, controlul parlamentar asupra serviciilor de informații este departe de standardele democratice. El indică faptul că rapoartele desecretizate au fost făcute publice abia după decizia Curții Constituționale de a evita anularea alegerilor. De atunci, niciun raport public sau audierile directorilor serviciilor nu au avut loc în mod public.
Deputatul USR critică lipsa audierilor publice ale directorilor de servicii, dar și a interpelărilor din partea membrilor parlamentului. El subliniază că nu există un mecanism parlamentar care să fi semnalat din timp probleme în activitatea acestor structuri.
Lipsa de control real și dependența de informațiile furnizate
Coliban afirmă că membrii comisiilor de control depind de informațiile pe care le primesc de la serviciile de informații. El critică faptul că aceste structuri prezintă doar ceea ce doresc și atunci când doresc, limitând transparența.
Potrivit deputatului, comisiile parlamentare nu au suficient personal specializat, resurse sau acces real la informații clasificate în timp util. Această situație, susține el, este mai gravă în contextul actual al României decât în alte state democratice.
Tipologii de comportament ale membrilor comisiilor de control
Coliban citează accentuat lucrările politologului american Loch K. Johnson, care a identificat patru tipologii de comportament ale membrilor comisiilor de supraveghere parlamentară.
„Johnson a definit patru categorii: struțul, majoreta, criticul permanent și gardianul”.
Categorie: struțul
Prima categorie, denumită „struțul”, include parlamentarii care evită întrebările incomode și preferă să nu știe detalii despre activitatea serviciilor secrete, din comoditate sau teamă.
Categorie: majoreta
A doua categorie, „majoreta”, reprezintă parlamentarii care devin susținători necondiționați ai serviciilor, apărându-le public și susținând bugetele, fără a adresa întrebări critice.
Categorie: criticul permanent
Tertia categorie se referă la parlamentarii sceptici, considerați „critici permanenți”, care pornesc de la premisa că serviciile de informații fac exclusiv rău și îi tratează cu suspiciune, ceea ce le afectează credibilitatea și capacitatea de dialog.
Categorie: gardianul
Modelul ideal, considerat de Coliban, este cel al „gardianului”. Acești parlamentari înțeleg rolul serviciilor într-o democrație, exercită o supraveghere responsabilă, pun întrebări și ceri dovezi, menținând un echilibru între sprijin și control.
Perspective asupra controlului democratic
Coliban încheie cu aprecierea faptului că, în forma actuală, controlul parlamentar nu se ridică la nivelul necesar într-o societate democratică. El propune o reevaluare a mecanismelor de supraveghere, pentru a asigura transparență, responsabilitate și o funcționare efectivă a controlului asupra serviciilor de informații.
Lasă un răspuns