**Pavel Popescu, vicepreședintele ANCOM, îi răspunde ministrului Mediului la criticile privind luptele împotriva fake news**
Pavel Popescu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), a reacționat la declarațiile ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, referitoare la atribuțiile instituției privind combaterea campaniilor de dezinformare. Popescu a afirmat că ANCOM nu are competențe directe în acest domeniu și i-a recomandat ministrei să consulte legislația relevantă.
### Mesajul oficial al ANCOM
Popescu a precizat că, în contextul criticilor, instituția nu deține atribuții explicite în eliminarea campaniilor de dezinformare în mediul online. El a subliniat că legislația europeană și cea națională nu le conferă aceste pârghii.
„Conform legislației DSA, ANCOM nu are atribuții sau responsabilități directe în combaterea dezinformării sau fake news,” a declarat Popescu.
El a adăugat că responsabilitatea pentru astfel de campanii revine, în principal, altor instituții, precum Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în cazul situațiilor specifice de Fake Identity și Misinformation Indicator (FIMI).
### Aspecte legislative și proceduri ale platformelor sociale
Popescu a explicat că platformele de social media dețin deja proceduri clare pentru gestionarea conținutului dăunător. Acestea oferă canale de comunicare și de raportare a cazurilor de dezinformare, iar utilizatorii trebuie să folosească aceste mecanisme pentru a sesiza problemele.
„Conform regulamentului european, pentru ca ANCOM să intervină, trebuie ca dovezile privind utilizarea acestor canale să fie prezentate oficial instituțiilor,” a adăugat Popescu.
### Soluții și comunicare strategică
Vicepreședintele ANCOM a menționat că instituția soluționează rapid zeci de sesizări zilnic. În domeniul combaterii dezinformării, ANCOM a demontat informații false prin comunicare transparentă și pe bază de fapte.
El a ilustrat această activitate printr-un exemplu concret: situația unei campanii de dezinformare despre una dintre instituțiile din care face parte doamna ministru.
### Cazul dezinformării privind cheltuielile ANCOM
Acuzațiile formulat de USR vizau cheltuieli din bani publici făcute de ANCOM, precum plăți pentru angajați, protocol și premii.
– USR a susținut că ANCOM a plătit 10 milioane de lei pentru șapte angajați, adică aproximativ 2 milioane de euro, cu circa 30.000 de euro/lună per angajat.
– Realitatea: plățile au fost de maximum 3.000 de euro lunar, deci de circa trei ori mai mici decât acuzațiile.
– În ceea ce privește protocolul pentru reprezentarea în cadrul ITU la Geneva, suma cheltuită s-a ridicat la aproximativ 150.000 de euro, pentru o perioadă de trei săptămâni, cu participarea a 500 de oficiali guvernamentali din 200 de țări.
– Plățile pentru premiile angajaților, în valoare de 3,6 milioane de lei, nu au fost efectuate, deși s-au adus explicații tehnice și bugetare în fața comisiei.
ANCOM a susținut că aceste informații false au fost demontate prin comunicare publică bazată pe adevăr și transparență.
### Refuzul de a interveni în campaniile de fake news
Popescu a subliniat că această campanie de dezinformare, susținută de partidul doamnei ministru și finanțată din bani publici, continuă să circule pe spațiul online, fiind protejată de libertatea de exprimare garantată de Constituție.
„Citiți legea!” a fost mesajul adresat de vicepreședintele ANCOM ministrului Buzoianu, subliniind că dacă aceasta consideră necesar, poate iniția modificări legislative.
### Reacția ministrului Mediului
Diana Buzoianu a scris anterior pe Facebook despre participarea la o ședință organizată de ANCOM, în cadrul căreia s-au discutat atribuțiile instituției în legătură cu combaterea fake news-ului.
Ea a menționat că reprezentanții ANCOM i-au spus că termenul „dezinformare” apare de doar 13 ori în regulamentul DSA și doar în preambul, fără atribuții explicite în acest domeniu.
De asemenea, ministra a afirmat că ANCOM urmărește mecanismele de aplicare a regulamentului, dar a criticat absența reprezentanților platformelor sociale din România pentru o mai bună comunicare cu cetățenii.
„Mi-au răspuns că regulamentul nu prevede dreptul cetățenilor români de a avea contact direct cu platformele sociale, și că e discutabil dacă putem noi, românii, să solicităm astfel de drepturi.”
Ea a încheiat spunând că a ieșit de la ședință fără certitudinea dacă autoritățile actuale pot preveni sabotajul sau dacă nu cumva e nevoie de intervenții suplimentare.
### Aspecte finale
Reacția și clarificările oficiale ale ANCOM au venit ca răspuns la critici și declarații ale ministrului Buzoianu, referitoare la atribuțiile și existența măsurilor concrete pentru contracararea dezinformării în mediul online.
Popescu a încheiat solicitând ca ministrul să consulte legislația relevantă, iar dacă consideră necesar, să inițieze modificări legislative în domeniu.
Lasă un răspuns