Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a cerut diplomaților din întreaga lume să nu promoveze discuții despre dezactivarea tehnologiilor de inteligență artificială generate în SUA, în contextul eforturilor de limitare a accesului internațional la cele mai avansate modele AI americane. În același timp, Casa Albă a transmis că va împiedica accesul altor țări la cele mai performante tehnologii AI din SUA, potrivit unui comunicat consultat de Reuters.

Rubio respinge ideea unui “buton magic” pentru dezactivarea AI

Rubio a catalogat inițiativele europene de suveranitate digitală drept tentativă de restricționare a accesului firmelor americane de tehnologie pe piețe externe, de impunere a cerințelor de localizare, taxe de utilizare a rețelei și reguli locale pentru moderarea conținutului. El a respins în mod ferm orice informație conform căreia SUA ar deține un “buton magic” pentru dezactivarea rapidă a tehnologiilor AI. Într-o telegramă publicată, oficialul a afirmat că întreruperea utilizării sau solicitarea unei ferestre de testare de 30 de zile pentru produse AI extrem de avansate nu reprezintă un mecanism de control universal sau un “buton magic guvernamental”.

Rubio a subliniat că marile companii americane pot construi infrastructură AI independentă, cu lanțuri de aprovizionare sigure și robuste, menite să minimizeze riscurile de acces ascuns sau de sabotaj. El a adăugat că aceste companii sunt deja în măsură să construiască sisteme autonome, care le aparțin în totalitate.

Controlul asupra modelor AI și propunerea Trump

Administrația Trump are în vedere introducerea unor măsuri pentru a obține mai mult control asupra companiilor americane implicate în dezvoltarea modelor AI. În acest sens, pe 2 iunie, președintele Donald Trump a emis un ordin executiv care solicită companiilor americane și străine să suspende voluntar modelele lingvistice mari pentru o perioadă de 30 de zile, în vederea realizării unor teste de securitate cibernetică.

După această decizie, temeri s-au amplificat în rândul actorilor europeni, care consideră că administrația Trump urmărește să supravegheze și eventual să preia controlul asupra inovațiilor occidentale în domeniul AI. În plus, Trump intenționează să aibă un control sporit asupra companiilor americane implicate în dezvoltarea modelelor AI, în contextul în care continuă discuțiile despre reglementarea și securitatea tehnologiilor emergente.

Restricții impuse de Trump asupra accesului internațional

Pe 12 iunie, președintele Trump a decis să limiteze accesul străinilor la cele mai avansate modele AI dezvoltate de companii precum Anthropic, Mythos și Fable, invocând motive de securitate națională. În mod concret, Anthropic, compania care a creat chatbot-ul Claude, a fost obligată să întrerupă accesul global la platformele Mythos și Fable.

Ulterior, aceste restricții au fost relaxate, dar consecințele au rămas. Directorii europeni de tehnologii AI și-au intensificat eforturile de promovare a propriilor alternative, în timp ce legislatorii europeni au accelerat inițiativele pentru a spori independența digitală și a reduce dependența față de platformele americane.

Reacții și preocupări europene și globale

Europarlamentarul Christophe Grudler a declarat că SUA dețin “un adevărat buton de oprire” asupra tehnologiilor esențiale și sunt mai dispuse să-l apese, ceea ce a generat preocupări în rândul statelor europene. Aura Salla, membră a Partidului Popular European, a subliniat că Europa nu poate construi tehnologii esențiale în condițiile în care pot fi oprite brusc de un guvern străin.

Edward Fishman, director la Centrul Maurice R. Greenberg pentru Geoeconomie din cadrul Consiliului pentru Relații Externe, a apreciat motivele de securitate ale deciziilor Americii, dar a recomandat în special restricții asupra modelelor Anthropic, considerând că acestea pot amplifica riscuri de hacking avansat.

Un alt punct de îngrijorare pentru europeni este faptul că dependența excesivă de modelele de AI americane precum cele ale Google sau OpenAI ar putea deveni o armă economică în viitor. Salla a adăugat că amenințările repetate ale administrației Trump la adresa unor țări precum Danemarca au generat o atmosferă de neîncredere, iar Europa urmărește reducerea dependenței și crearea unor ecosisteme autonome.

Viziunea românească privind suveranitatea digitală și securitatea cibernetică

Oana Gheorghiu, vicepremier din guvernul condus de premierul demis Ilie Bolojan, se declară cel mai fervent susținător al suveranității digitale în România. Recent, ea a afirmat că serviciile de cadastru ale statului au fost supuse unor atacuri cibernetice și a indicat posibile deficiențe în respectarea procedurilor.

Gheorghiu a subliniat că pentru europeni și, implicit, pentru România, este vital să-și construiască propriile ecosisteme digitale, pentru a nu deveni dependente de giganti precum Google. Ea a criticat absența resurselor de tip hyperscaler în Europa și a subliniat necesitatea acestor trusturi digitale, care să asigure independența și controlul asupra tehnologiilor.

Controverse și legislație privind securitatea cipurilor

De mai bine de un an, legislatorii americani au propus Legea privind securitatea cipurilor, care prevede urmărirea locației și introducerea unui comutator de oprire de urgență pentru infrastructura hardware de tip procesoare Nvidia. Scopul acestei legislații este de a proteja securitatea națională și de a limita riscurile legate de tehnologii de export în China.

Nvidia a negat orice implicare în programe de acces ascuns sau întrerupere de urgență și a criticat legislația, recomandând Congresului să nu impună mandatele de verificare a locației. În același timp, controale hotărâte privind exporturile de cipuri și tehnologii AI au fost extinse pentru a limita accesul entităților chineze.