„Frica de exces – motiv pentru austeritate excesivă?! Cine profită, de fapt, de îngrijorarea indusă populației și firmelor românești? Am suportat consecințele politice pentru greșelile mele. Am făcut un pas înapoi, convins că, după un an electoral deosebit de îndelungat, România are nevoie de lideri noi. Decidenți plini de energie și credibilitate, capabili să continue dezvoltarea țării. Însă, aud din ce în ce mai des acuzații dure și teorii alarmiste despre un presupus „dezastru economic” pe care l-aș fi lăsat în urmă. Unii depun chiar plângeri penale ridicole, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine le poate verifica ușor. Dar dacă trebuie să merg în închisoare pentru a avea, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci o accept fără regret”, scrie pe o platformă de socializare fostul premier Marcel Ciolacu.
El susține că „dincolo de declarații fără substanță, consider că a sosit momentul să abordăm realitatea cu mult calm și seriozitate”.
„Încă de la început, trebuie să subliniez categoric că reforma fiscală face parte din angajamentele asumate de guvernarea anterioară prin PNRR. În traducere, chiar cu un deficit de 3% din PIB, această reformă era necesară. Nu există cale de întoarcere. În calitate de premier, am negociat permanent cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a preveni măsuri fiscale prea drastice care să conducă la o recesiune economică. Nimeni însă nu ne-a impus nimic anume; măsurile au fost întotdeauna la latitudinea noastră. De aceea, am susținut un sistem de impozitare progresivă. Toate statele dezvoltate din UE au sisteme fiscale echitabile, care reduc polarizarea economică și socială. Să alegem acum o creștere a TVA și a taxelor pe pensii – transferând toată greutatea consolidării bugetare pe umerii celor cu venituri mici și medii (o reducere, de fapt, a puterii de cumpărare cu 20-25%!) doar pentru că, din motive ideologice, refuzăm o măsură cu același impact – cum ar fi impozitul progresiv – este o greșeală majoră. Și nu o spun eu, o spun BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană și experții OECD”, adaugă fostul premier.
El afirmă că „România nu se află în colaps economic”.
„Doar unii ar dori să vă convingă de acest lucru pentru a-și justifica mai ușor intervențiile în economie și în veniturile populației. Vă invit să vă imaginați cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcție, cu salarii și pensii mai mari, cu şantiere peste tot și cu 180.000 de locuri de muncă noi? Așadar, să vorbim pe cifre, nu pe sloganuri. PIB-ul României a crescut cu 46% în doar trei ani – de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 miliarde euro în 2024. Nu ne aflăm într-o recesiune, în timp ce 10 țări din UE au înregistrat o scădere economică în ultimii trei ani. Puterea de cumpărare a salariului minim și a pensiilor medii a crescut cu 31%. Salariul mediu net a ajuns la peste 1.000 de euro, iar pensia medie la peste 500 de euro. Investițiile publice s-au dublat: de la 59 miliarde lei în 2021 la 120 miliarde lei în 2024. În 2025, ținem curs spre 149 miliarde lei – un nou record. Astfel a fost posibil să demarăm mari proiecte de infrastructură amânate timp de 30 de ani: Autostrada Moldovei, Autostrada Pitești-Sibiu, Drumul Expres Craiova-Pitești, cele trei spitale regionale (cel de la Craiova este deja în construcție), 14 spitale noi prin PNRR, dintre care trei vor fi finalizate în acest an, trei centre moderne pentru tratarea victimelor incendiilor și zeci de școli și grădinițe. Programele CNI și Anghel Saligny au generat zeci de miliarde de lei, contribuind la creșterea nivelului de trai în mediul rural prin infrastructură de apă, gaz, canalizare, drumuri moderne, instituții de învățământ și sănătate. Aceste proiecte se confruntă acum cu eforturi de a fi înghețate. Am sustinut economia prin scheme de ajutor, subvenții și garanții, de la 6 la 8% din PIB, de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021. REPET: 6-8% din PIB față de 1,9% în perioada guvernărilor anterioare, la deficite similare. România a egalat Polonia și a depășit Ungaria, Slovacia și Grecia în clasamentul european al dezvoltării”, a opinat Marcel Ciolacu.
De asemenea, el declară că inflația s-a redus de la 10,3% la 4,9%, după ce s-au plafonat prețurile la energie și produsele alimentare de bază.
„Am lăsat în Trezorerie 10,6 miliarde euro – dublu față de momentul preluării guvernării. Rezervele valutare ale BNR au ajuns la 72 miliarde euro – un maxim istoric. Cu toate acestea, anul trecut am avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Am alocat 65 miliarde de lei din Fondul de rezervă. Se vorbește despre abuzuri. Dar este adevărat? Anul trecut nu s-a făcut nicio rectificare bugetară. La propunerea Ministrului de Finanțe, am decis să nu efectuăm acest lucru, temându-ne că presiunile electorale au fost calculate să conducă la explozii masive de cheltuieli publice. De aceea, banii au fost alocați direct, nu prin rectificări”, potrivit lui Ciolacu.
El susține că nu a preluat România cu un deficit sub 3%, ci cu aproape 7%.
„Este simplu să spui „PSD este vinovat”, dar PSD a guvernat doar un an și zece luni din ultimii cinci ani și jumătate. Am preluat guvernarea după o perioadă de cheltuieli excesive, sute de milioane de euro către interese obscure, achiziții de armament în avans, abuzuri în timpul pandemiei cu achiziții nepotrivite de echipamente de protecție, miliarde de euro pentru vaccinuri și așa mai departe. Adăugați la acestea liberalizarea haotica a pieței energiei și războiul din Ucraina, care au dus la explozia dobânzilor, și veți avea tabloul complet. Dobânzile plătite pentru împrumuturi au ridicat datoria publică de la 34% la 49% în doar doi ani”, adaugă fostul premier.
„Austeritatea excesivă nu reduce deficitul – îl agravează. Scade consumul. Se reduc investițiile. Economia se contractă. Și atunci avem o problemă structurală serioasă. Austeritatea excesivă nu duce la nimic bun. Doar transformă o problemă bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică. Vrem asta? O economie frânată, o populație îngrozită și investiții blocate? Toate aceste lucruri ar costa infinit mai mult. Acceptăm reducerea deficitului. Avem un Plan de ajustare fiscală agreat cu Comisia Europeană pe 7 ani. Dar nu trebuie să procedăm impulsiv, ci doar să reducem risipa – fără a distruge economia. În cele din urmă, populația și economia sunt cele care contează, puterea lor de cumpărare trebuind protejată. Nu există un alt scop al politicilor publice decât de a crește bunăstarea populației. PS: Vă întrebați de ce au dispărut brusc măsurile de impozitare a câștigurilor de pe piața de valori și din criptomonede, sau măsurile pe profiturile excesive ale multinaționalelor? Sau de ce companiile profitabile de stat sunt vândute la bucată?!”, conchide Ciolacu.
Lasă un răspuns