Inflația a crescut la 10,85% în luna mai, față de 10,71% în aprilie, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Factori precum deficitul bugetar, scumpirea combustibililor și deprecierea leului sunt considerați principali determinanți ai acestei creșteri.
Factorii determinanți ai inflației
Specialistul Codirlaşu afirmă că deficitul bugetar ridicat este un factor structural major, care contribuie la inflație prin procesul de tipărire de bani atunci când Guvernul emite obligațiuni. El explică faptul că această practică duce la creșterea masei monetare și, implicit, la presiuni inflaționiste.
El menționează și impactul ratelor suplimentare de creștere a prețurilor la combustibile, asociate efectelor de runda a doua ale scumpirii petrolului. De asemenea, depreciera leului românesc a influențat, în opinia sa, evoluția prețurilor, dar aceste efecte sunt tranzitorii.
Potrivit analistului, factorii structurali precum deficitul bugetar reprezintă generatori de inflație pe termen lung, în timp ce cei tranzitori, cum ar fi creșterea prețurilor la combustibil, pot fi temporari.
Strategii pentru reducerea inflației
Codirlaşu consideră că statul ar trebui să adopte măsuri pentru scăderea deficitului bugetar, prioritizând reducerea cheltuielilor publice, pentru a evita creșterea taxelor, care se transferă în prețuri. El afirmă că orice taxă impusă contribuie indirect la majorarea costurilor pentru consumatori.
El subliniază inutilitatea creșterii taxelor, deoarece acestea ajung în prețurile finale plătite de consumatori. Reducerea cheltuielilor bugetare este, în opinia sa, soluția pentru temperarea inflației.
De asemenea, analistul estimează că, în cazul în care nu vor apărea șocuri suplimentare, inflația va atinge un vârf în perioada următoare și va intra pe un trend de scădere în a doua jumătate a anului. El menționează că valorile ar putea coborî sub 10% în lunile august-septembrie, odată cu dispariția efectului majorării TVA.
Riscuri interne și externe
Președintele CFA România atrage atenția asupra posibilității unor șocuri atât interne, generate de parametrii economici ai României, cât și externe, legate de războiul aflat în desfășurare, care poate duce la volatilitate pe piața petrolului.
El afirmă că ambele tipuri de șocuri rămân posibile, accentuând incertitudinea economică ce influențează evoluția inflației.
Lasă un răspuns