Cu o săptămână înainte de Crăciun, românii se pregătesc pentru cele mai populare și tradiționale obiceiuri, practicate de decenii. Ritualurile comune de Crăciun aduc românii mai aproape unii de alții cu fiecare an. Chiar și în 2025, colindele în seara de Ajun, Ignatul (tăierea porcului), ornarea bradului, jocul caprei, Viflaimul în zona Transilvaniei, dar și alte tradiții rămân parte importantă a sărbătorilor.
Credincioșii celebrază Crăciunul anual, pe 25 decembrie, ziua Nașterii Domnului. De-a lungul timpului, s-au creat diverse obiceiuri în jurul acestei sărbători. Unele au suferit modificări, însă numeroase tradiții vechi au rămas nealterate și sunt păstrate și în prezent.
Celebrările iernii începe pe 20 decembrie, la Ignat, zi marcată de tăierea porcului. De aici, pornesc obiceiuri precum umblatul cu capra, ursul, țurca sau brezaia. Aceste mascote simbolice cu cap de animal au rolul de a aduce belșug în gospodării și recolte bogate în câmpuri.
Unele zone ale țării organizează în noaptea de 23 spre 24 decembrie masa de Ajun, pentru sufletele celor dispăruți. Meniul este de post, iar preotul este invitat pentru a sfinți bucatelele.
În tot acest interval, răsună colindele de Crăciun, vestind Nașterea Mântuitorului. Conform tradiției, aceste cântări au fost lăsate de Dumnezeu pentru a ierta păcatele omenirii. Colindătorii primesc covrigi, mere, nuci, turte numite „scutecele lui Hristos” și, în prezent, și sume de bani.
Se crede că ascultarea colindelor la masa de Crăciun aduce armonie între oameni și prosperitate în locuințe. În regiunea Moldova, păstrarea luminii în casă este o tradiție. În seara de Ajun, se aprinde un foc din bușteni, simbol al legăturii cu solstițiul de iarnă, cea mai scurtă zi a anului.
La Ajun, se evită aruncarea gunoiului din casă și împrumuturile. Fetele neîntâlnite pot afla cine le este sortit dacă lasă, peste noapte, mici bucățele din preparatele festive la fereastră.
În ultimul semestru al postului Crăciunului, preotul vizitează gospodăriile cu icoana Nașterii Domnului, marcând astfel apropierea de marea sărbătoare a Întrupării. Această tradiție reprezintă o liturghie în afara bisericii, transmisă pe ulițe și în case, anunțând nașterea lui Iisus, Dumnezeu și Om.
Ce nu se face în Ajunul Crăciunului
În seara de Ajun, nu se consumă rachiu, fiind considerat băutura diavolului. Nu se fac împrumuturi, nu se aruncă gunoiul și se evită conflictele, chiar și în glumă.
Copiii pleacă în colindat cu urarea: „Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați sau nu ne dați”. În unele regiuni, primesc bostan pentru sănătate pe tot parcursul anului.
Se spune că în noaptea de Crăciun, apa se transformă în vin, iar animalele pot vorbi. Crescătorii de albine nu intervenționează, pentru a favoriza prosperitatea stupilor. Fetele neîntâlnite țin post sever sau lasă mâncare afară, în speranța de a-și visa alesul.
În zone rurale, se coc cozonaci, iar pe masă se așază pâine, sare, pește, grâu și un pahar cu apă. Se crede că, în acea noapte, rudele trecute în neființă vizitează și gustă din aceste delicii.
Obiceiul ornamentării bradului a apărut mai târziu în România, fiind inițial un simbol funerar pentru cei plecați prematur. În prezent, bradul reprezintă simbolul Sfintei Treimi, iar ornamentele simbolizează bogăția și înțelepciunea, asemeni pomului din Grădina Edenului.
„Steaua sus răsare”
De la Crăciun și până la Bobotează, copii umblă cu Steaua, purtând coroane din hârtie colorată, vestind Nașterea lui Iisus. În această perioadă are loc Vicleimul (Viflaimul) sau scena regelui Irod, care înfățișează nașterea Mântuitorului și faptele lui Irod.
În ziua de Crăciun, credincioșii ortodocși participă la slujba de la biserică, unde primesc Sfânta Împărtășanie după spovedanie, apoi se adună la masă în familie. Se recomandă consumul de pește în această zi pentru a avea energie și vitalitate în anul următor.
Lasă un răspuns