Comisia Europeană a transmis oficial României, la începutul lunii mai, decizia finală privind cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ca urmare, România a pierdut definitiv suma de 458,7 milioane de euro, din cauza unor reforme întârziate, incomplete sau realizate defectuos în anii anteriori. În plus, din această sumă, 180 de milioane de euro au fost pierduți în special din cauza nerespectării criteriilor de guvernanță corporativă la companiile de stat din sectorul energetic.
Impactul pierderii financiare
Particular, cele 180 de milioane de euro au fost pierdute din cauza problemelor legate de numirile politice la nivelul conducerii companiilor de stat din energie. Comisia Europeană a constatat că aceste numiri nu respectă criteriile de guvernanță corporativă stabilite, fiind influențate de considerente politice și de aplicarea unor proceduri neconforme.
Evaluarea Comisiei Europene
Decizia de 21 de pagini critică dur modul în care s-au realizat numirile în principalele companii energetice de stat: Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz. Evaluarea se concentrează pe Lucrarea și selecțiile pentru Consiliile de Administrație și de Supraveghere, acuzând lipsa transparenței și a criteriilor competitive.
Hidroelectrica
Pentru această companie, Comisia Europeană a constat că doi membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, nu au fost renominalizați, iar trei membri ai consiliului de supraveghere au fost numiți fără respectarea scorului minim necesar la selecție. În plus, un candidat numit a obținut un scor de 1 din 5 pentru expunerea politică, dar a fost totuși numit în consiliu.
Procedura de selecție nu a respectat pragurile minime de punctaj și a permis numiri politice în locul celor pe merit. În urma acestor constatări, doi directori, CFO-ul Fetița și CEO-ul Borbey, au fost demiși. Unele dintre noile numiri în Consiliul de Supraveghere includ Cătălin Vlăduș Popescu, Emil Merdan și Ion Ariton, fost ministru și senator.
Nuclearelectrica
Pentru Nuclearelectrica, Comisia a observat că toate cele cinci membre ale consiliului de administrație au fost renominalizate. În procesul de selecție, principiile egalității și transparenței au fost încălcate prin combinarea candidaților din diferite profiluri într-un clasament unic, fără notificări prealabile.
Un alt punct critic vizează faptul că unii candidați selectați nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate, în special experiența în management și cea profesională. De exemplu, unul dintre candidați nu deține autorizație ca auditor financiar, iar altul se află în situația prevăzută de articolul 12 alineatul (3) din OUG 109/2011.
În decembrie 2025, Laurențiu Nicolae Cazan a fost numit președinte al Consiliului de Administrație, fiind anterior deputat.
Romgaz
La Romgaz, doi membri ai consiliului de administrație au fost renominalizați, însă procedura de selecție a fost criticată pentru lipsa de transparență și pentru combinarea diferitelor profiluri într-un clasament unic. Criteriile de eligibilitate nu au fost respectate, unul dintre candidați fiind cetățean neautoriza și fără experiență relevanta în conducerea companiilor, conform CV-urilor publice.
De exemplu, un candidat pentru profilul A nu are acreditare ca auditor financiar, în timp ce un alt candidat pentru profilul B se află în situația stipulată la articolul 12 din OUG 109/2011, privind experiența profesională și integritatea.
Implicarea guvernamentală și sancțiunile UE
Comisia Europeană a avertizat încă din noiembrie 2024 Guvernul României privind suspendarea plăților pentru acest jalon, dacă problemele nu sunt remediate. În final, constatările din decizia finală indică faptul că procedurile pentru numirea membrilor în consiliile de administrație ale celor 16 Întreprinderi de Stat din sectorul energetic nu au respectat cerințele de transparență și competitivitate.
Decizia subliniază că metodologia utilizată nu au asigurat selecția pe bază de merit, după un mandat de patru ani, cu scheme de remunerare legate de performanță, conform criteriilor stabilite în cadrul PNRR.
În urma acestor constatări, România a pierdut suma de 180 de milioane de euro, sumă considerată încalcând indicațiile și jaloanele stabilite de Uniunea Europeană pentru finalizarea reformelor în sectorul energetic și pentru consolidarea guvernanței corporative în companiile de stat.
Lasă un răspuns