România se confruntă cu una dintre cele mai grave breșe de securitate administrativă din ultimii ani, după ce autoritățile au descoperit că mii de cetățeni din fostul spațiu sovietic, inclusiv ruși, au obținut în mod fraudulos documente de identitate românești. Cazul a atras atenția autorităților europene, fiind considerat un pericol major pentru securitatea națională și pentru Uniunea Europeană, transmite presa.
Localitatea din România unde populația s-a dublat „pe hârtie”
Fenomenul a ieșit la iveală într-un mod neobișnuit. În timp ce milioane de români au părăsit țara după 1989, comuna Vârfu Câmpului, din nordul României, situată aproape de granița cu Ucraina, și-a dublat populația în doar un deceniu. În 2011, localitatea avea 3.420 de rezidenți, iar în 2021 au fost înregistrate peste 7.000.
În 2024, aproape 10.000 de persoane figurau pe listele electorale, însă la unele secții de votare prezența era de doar 2%. Această discrepanță a atras atenția autorităților.
În noiembrie 2024, zeci de descinderi au scos la iveală realitatea. Nu a fost vorba despre un boom economic sau demografic, ci despre aproape 10.000 de cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Rusia, care aveau reședințe fictive în localitate, uneori fără acordul proprietarilor.
Documentele false ar fi fost eliberate de mai mulți ani de funcționari ai serviciilor de stare civilă, cu sprijinul unor localnici și contra unor mită.
Rețele extinse, inclusiv în București
Cazul Vârfu Câmpului nu a fost unul singular. În 2025, anchetele au fost extinse în județele Botoșani și Suceava, precum și în Capitală. Pe 18 decembrie, procurorii au desfășurat 37 de percheziții la nivel național, inclusiv la Primăria Sectorului 6.
Potrivit Parchetului General, a fost descoperit: „Un grup infracțional constituit în 2022, format din șapte cetățeni ucraineni, sprijiniți de avocați, notari și traducători.”
Numai în 2025, rețeaua ar fi depus peste 900 de solicitări pentru redobândirea cetățeniei, majoritatea pentru cetățeni ruși, utilizând documente falsificate.
Primăria Sectorului 6 a anulat deja 68 de acte de identitate românești, iar alte 300 de cazuri erau în analiză la finalul anului precedent.
„Un val de cereri ne-a blocat aproape complet activitatea”, a precizat Constantin Florea, director adjunct al serviciului de stare civilă.
Autoritățile au constat că unele certificate de cetățenie nu fuseseră emise oficial de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, singura instituție competentă în domeniu.
Anchetați au estimat că peste 18.700 de cetățeni din fostul spațiu sovietic aveau adrese fictive în România, iar o parte dintre ei obținuseră pașapoarte românești. Surse judiciare citate de presa internațională susțin că unii ruși ar fi folosit inclusiv identitatea unor soldați ucraineni decedați pe front.
De ce a devenit pașaportul românesc atât de valoros
Conform legislației din 1991, în România se permite redobândirea cetățeniei pentru persoanele care pot demonstra că au avut bunici sau străbunici pe teritoriile României Mari, între 1918 și 1940. Această regiune include actuala Republică Moldova și zone din Ucraina.
Prin această procedură, aproape un milion de moldoveni, precum și mii de ucraineni, au obținut legal cetățenia română după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007.
După invazia Rusiei în Ucraina, pașaportul românesc a devenit pentru mulți ruși o cale de acces în UE și spațiul Schengen, inclusiv pentru evitarea sancțiunilor și stabilirea unei reședințe fiscale.
Conform Autorității Naționale pentru Cetățenie:
- în 2023, au fost depuse 6.658 de solicitări din partea cetățenilor ruși
- în 2024, alte 4.574 de cereri
- între 2012 și începutul lui 2022, totalul a fost de 5.262
- din 2022, ANC a identificat aproximativ 2.000 de cazuri suspecte de fraudă.
Genealogii inventate și certificate false
Rețelele infracționale au exploatat distrugerea arhivelor din timpul războiului și perioadei sovietice, inventând genealogii și falsificând acte care atestau nașteri în orașe precum Cernăuți sau Chișinău.
Uneori, anchetatorii au descoperit certificate de cetățenie complet falsificate, realizate în câteva săptămâni, contra unor sume de zeci de mii de euro.
Un avocat din București a menționat că unul dintre clienții săi a plătit 75.000 de euro pentru un astfel de document. Din 2024, România a impus obligativitatea unui certificat de limbă română pentru redobândirea cetățeniei, pentru a limita fraudele.
„Scopul este creșterea rigorii și integrității procesului”, au transmis oficialii ANC.
Anchetele sunt în curs, iar autoritățile recunosc vulnerabilitățile umane, legislative și administrative exploatate de rețelele de falsificare de ani de zile.
Lasă un răspuns