Piața muncii din România în 2026 se confruntă cu o etapă de prudență accentuată, caracterizată prin scăderea ofertelor de locuri de muncă și creșterea competiției între candidați. În același timp, salariile afișate cresc, dar nu și în buzunarul angajaților, și se resimt schimbări în comportamentul acestora, precum și impactul tehnologiei asupra recrutării.
Reducerea ofertelor și competiția acerbă
În primul trimestru al anului, platformele majore de recrutare au înregistrat o scădere de aproximativ o treime a anunțurilor active, ajungând la circa 40.000 de poziții disponibile. În ciuda acestui fapt, numărul de aplicări masive a crescut, totalizând peste 3 milioane. Media de aplicări pentru un anunț s-a dublat, fiind de circa 80 de candidați per job, față de aproximativ 40 în anul anterior.
Un indicator clar al scăderii ofertei totale de muncă îl reprezintă datele INS pentru primul trimestru, care arată o reducere de circa 60.000 de salariați față de anul anterior, cu cel mai mare recul în industria prelucrătoare, unde s-au pierdut peste 50.000 de locuri de muncă.
Salarii mai mari, dar inegale regional
Raportările oficiale indică o creștere a salariilor, dar aceasta nu se traduce întotdeauna în câștiguri reale pentru angajați. În martie 2026, salariul mediu brut a fost de 9.902 lei, în creștere cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar salariul net a ajuns la 5.938 lei. Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut a crescut de la 4.050 la 4.325 lei, adică +6,8%.
De asemenea, decalajul regional se adâncește. În București, salariul mediu net se apropie de 7.000 lei, fiind cu aproape 1.500 lei peste media națională, ceea ce indică o diferență semnificativă între zone.
Schimbare de atitudine a angajaților și „job hugging”
Rata demisiilor voluntare a scăzut considerabil, fenomen denumit de specialiști „job hugging”, sugerând o preferință pentru stabilitatea unui loc de muncă existent, chiar dacă nu mai aduce satisfacții totale. În condițiile unei piețe mai rigide, mulți angajați aleg să rămână în actualul job pentru siguranță, în loc să riște o schimbare.
În același timp, însă, până la 80% dintre angajați consideră salariul principalul factor în decizia de a-și schimba locul de muncă, iar echilibrul între viața profesională și cea personală joacă un rol esențial în decizia de a rămâne.
Pe ce domenii concurența crește și unde există deficit de talent
Cea mai intensă concurență pentru joburi generaliste, entry-level sau automatizabile se menține în domenii precum șoferii, serviciile auto, curieratul, retailul și serviciile. Aceasta atrage mii de aplicări și indică o competiție acerbă pentru pozițiile accesibile.
La polul opus, existând un deficit de talente, domenii precum ingineria, IT, contabilitatea și rolurile tehnice se confruntă cu dificultăți în recrutare. Unele companii adoptă strategii de upskilling și reskilling intern pentru acoperirea acestor poziții, reducând apelul la recrutarea externă.
Impactul inteligenței artificiale asupra forței de muncă
Inteligența artificială devine un instrument atât pentru eficientizarea costurilor, cât și pentru procesul de recrutare. Multe companii, în special cele cu resurse limitate, preferă să investească în software în loc de extinderea echipelor, pentru a face față creșterii costurilor salariale.
Dezvoltarea AI a dus în aceeași măsură la o schimbare în cerințele pentru candidați. Capacitatea de a avea competențe în „AI literacy”, dar și în inteligența emoțională și gestionarea stresului, a devenit obligatorie în domenii precum resurse umane și vânzări.
Recrutarea a fost influențată de această evoluție, fiind acum nevoită să se concentreze mai mult pe filtrarea candidaților, în condițiile în care volumul de aplicații pentru un singur job s-a înmulțit semnificativ. Problema nu mai constă în adunarea CV-urilor, ci în identificarea rapidă a candidatului cel mai potrivit.
Lasă un răspuns