Președintele Nicușor Dan și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, au prezentat viziuni diferite referitoare la drona rusească căzută pe un bloc din Galați. În timp ce Dan susține că drona a fost deviată de apărarea antiaeriană ucraineană și face parte dintr-un roi de 43 de drone, Miruță nu confirmă această variantă și accentuează că datele disponibile vizau doar originea dispozitivului, nu și cauzele schimbării traiectoriei.
Nicușor Dan explică traiectoria dronei din Galați
Președintele României a declarat vineri, la Galați, și în cadrul unui interviu pentru BBC, că drona care a lovit blocul era rusească și făcea parte dintr-un roi de 43 de drone. Acestea avea ca țintă portul Reni, în zona Odessa, din vestul Dunării, în zona Mării Negre. Potrivit lui Dan, drona a fost deviată de armata ucraineană în urma unui atac.
„Este sigur că era o dronă rusă Gheran 2. Am comparat resturile dronei lovite cu cele ale unei drone identice, întâlnite acum 4-5 săptămâni, și sunt complet asemănătoare. Am confirmat astfel că este vorba de Gheran 2, o dronă rusească. Traiectoria a fost a unui roi de 43 de drone care au țintit portul Reni, iar una dintre aceste drone, lovită de armata ucraineană, și-a schimbat direcția și a intrat în teritoriul României”, a declarat Nicușor Dan.
Acesta a adăugat că nu se cunoaște dacă drona a fost interceptată intenționat sau dacă și-a pierdut comunicațiile, menționând că expertizele privind epava pot oferi informații suplimentare.
Varianta oficială a ministrului Apărării și evitarea confirmării declarației președintelui
Radu Miruță, într-un interviu pentru Digi24, a refuzat să confirme explicația oferită de președintele Dan. Oficialul a spus că datele primite vizează doar originea și componenta tehnică a dronei, nu și cauzele pentru care și-a schimbat traiectoria.
„Drona este de fabricație rusă. Dacă există voci în Rusia care spun că nu e a lor, îi invit să vină să-și ia seria și să găsească fabrica din Rusia unde a fost produsă. Este în responsabilitatea celor care o lansează să se ocupe de traiectorie, dat fiind că transporta aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen (TNT)”, a spus Miruță.
Acesta a subliniat că nu se poate confirma dacă drona a fost interceptată intenționat de apărarea ucraineană și a afirmat că expertizele asupra epavei ar putea clarifica circumstanțele incidentului. Miruță a menționat că radarele arată traiectoria dronei, de la Marea Neagră, trecând Dunărea și intrând în spațiul aerian al României înainte de prăbușire în Galați.
Aspecte asupra originii și responsabilității
Ministrul interimar a precizat că drona transporta circa 30 de kilograme de trinitrotoluen și că Federația Rusă poartă responsabilitatea pentru incident. „Nu există nicio justificare din partea Rusiei pentru transmiterea unei drone cu astfel de încărcătură într-un spațiu aerian în care nu avea voie”, a spus Miruță.
El a mai afirmat că discuția privind motivul exact pentru schimbarea traiectoriei dronelor riscă să atragă atenția de la problema principală, și anume originea și natura aparatelor respective. În plus, a menționat că drone ce au ajuns anterior pe teritoriul României aveau urme de gloanțe, iar această dronă ar putea avea urme similare.
Critica și perspective
Miruță a calificat discuțiile despre modul în care drona a schimbat direcția drept „o fentă în spațiul public”, o încercare de deturnare a atenției de la aspecte tehnice și ale responsabilității. El a adăugat că expertizele balistice și alte analize ale specialiștilor pot oferi informații suplimentare despre circumstanțele prăbușirii.
Discuțiile privind incidentul continuă, în contextul unei reacții internaționale, și se așteaptă o anchetă amănunțită asupra epavei dronei. În cursul zilei, a fost anunțată și convocarea unei sesiuni speciale a Consiliului de Securitate al ONU, la solicitarea României.
Lasă un răspuns