Kelemen Hunor, liderul UDMR, a declarat că formațiunea pe care o conduce nu exclude total susținerea lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, dar a subliniat că varianta unui guvern tehnocrat cu Tomac în frunte nu ar fi funcțională. În același timp, Hunor a precizat că nu exclude posibilitatea de a vota pentru Tomac, dacă sunt îndeplinite condițiile corespunzătoare.

Posibilitatea susținerii lui Eugen Tomac

Kelemen Hunor a afirmat că UDMR nu intenționează să voteze împotriva lui Eugen Tomac. Liderul formațiunii a menționat că, în prezent, nu se poate afirma cu certitudine dacă UDMR va susține sau nu candidatura lui Tomac pentru postul de prim-ministru.

Critici privind ideea unui guvern tehnocrat condus de Tomac

Hunor consideră că un guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac nu ar fi o soluție viabilă. El a explicat că un astfel de guvern ar trebui să fie format exclusiv din miniștri tehnocrați și să fie condus de un premier tehnocrat, nu de un politician fără apartenență parlamentară.

Liderul UDMR a criticat, de asemenea, această variantă, afirmând că în democrațiile occidentale nu se desemnează ca premier un lider de partid care nu a reușit să intre în Parlament. El a spus că o asemenea abordare, în contextul românesc, este „o soluție originală” și mai puțin probabil să fie acceptată.

Majoritatea în Parlament și argumentele lui Tomac

Kelemen Hunor a exprimat scepticism privind șansele ca Eugen Tomac să obțină voturile necesare pentru a forma o majoritate în Parlament. El a întrebat retoric care ar fi argumentele pentru susținerea unei candidaturi în condițiile în care Tomac nu ar avea suficiente sprijinuri în legislativ.

„Nu prea văd care ar fi argumentele pentru ca domnul Tomac să aibă votul nostru în Parlament”, a spus Hunor. El a adăugat că nu exclude complet această posibilitate, însă consideră că o variantă de guvern tehnocrat nu poate rezolva problemele țării în momentul actual, fiind sortită eșecului din cauza lipsei responsabilității directe între guvern și partidele parlamentare.

Despre desemnarea unui premier de către președintele Nicușor Dan

Kelemen Hunor a susținut că președintele ar trebui să înceapă cu desemnarea unor opțiuni politice, propunând posibilitatea ca PSD să fie invitat să formeze guvernul, având în vedere că are cele mai multe mandate. El a explicat că, din punctul său de vedere, PSD ar trebui să primească prioritate în demersul de formare a guvernului.

El a menționat că nu ar fi de acord cu numirea unui premier de la AUR dacă partidul nu ar avea suficiente mandate pentru a forma o majoritate în Parlament.

Interimatul până în toamnă și posibile alternative

Hunor a afirmat că nu crede într-o prelungire a interimatului până în toamnă dacă Eugen Tomac nu reușește să-și formeze o majoritate. El a spus că un guvern interimar nu poate adopta ordonanțe de urgență sau proiecte de lege în perioada vacanței parlamentare și că această perioadă nu este soluția.

Liderul UDMR a recomandat începutul unui proces politic în cazul insuccesului pentru Tomac și a precizat că așteptarea unei perioade prelungite nu ar fi benefică pentru stabilitatea guvernamentală.

Propunerea lui Kelemen Hunor pentru atribuirea mandatului

Dacă ar fi fost președintele României, Kelemen Hunor ar fi dat PSD-ului posibilitatea de a forma guvernul, argumentând că partidul cu cele mai multe mandate trebuie să primească această șansă. El a adăugat că președintele ar trebui să se orienteze în conformitate cu prevederile constituției, atribuind mandatul partidului cu cele mai multe susțineri în Parlament.

El a menționat că nu s-ar baza pe ideea că PSD-ul ar fi dus jos guvernul actual, ci pe principiul constituțional ca partidul cu reprezentare majoritară să fie primul care primește șansa de a forma guvernul.

În cazul în care PSD-ul nu ar reuși să formeze un guvern, Hunor a susținut că s-ar putea încerca și cu alte partide, inclusiv PNL sau, dacă situația o impune, eventual cu un alt partid, dar nu cu un premier desemnat de la un partid care nu are sprijin parlamentar.

Demersul de formare a guvernului și desfășurarea negocierilor parlamentare rămân în continuare sub semnul incertitudinii, în contextul lipsii unei decizii oficiale din partea președintelui și a noii configurații politice.