planul-b-al-chisinaului.-republica-moldova-ia-in-calcul-unirea-cu-romania-daca-aderarea-la-uniunea-europeana-se-va-impotmoli

Chișinău pregătește planul B pentru unirea cu România, dacă aderarea la UE e blocată

**Republica Moldova consideră unirea cu România ca un plan de rezervă în cazul blocajului aderării la UE**

Republica Moldova ar putea lua în calcul unirea cu România dacă procesul său de aderare la Uniunea Europeană va fi împiedicat sau blocat după 2028, a declarat viceprim-ministrul Eugen Osmochescu într-un interviu pentru Euractiv. Totodată, el a precizat că obiectivul principal al Chișinăului este semnarea acordului de aderare la UE până la sfârșitul anului 2028.

Un plan de rezervă pentru Republica Moldova

Osmochescu a spus că unirea cu România este o soluție „de avarie” în cazul în care procesul de aderare va întâmpina obstacole. El a afirmat că acest scenariu devine relevant dacă aderarea Moldovei la UE nu va fi finalizată după 2028. Oficialul moldovean a afirmat că aceasta este o variantă pe care autoritățile o iau în calcul în contextul în care procesul de integrare europeană s-ar putea bloca.

Declarațiile vin în contextul presiunilor exercitate de Chișinău pentru deschiderea primului „cluster” de negocieri pentru aderare, precum și pentru implementarea legislației UE și pentru contracararea provocărilor din partea Rusiei. Însă, Osmochescu a subliniat că intenția principală rămâne semnarea tratatului de aderare până la finalul anului 2028, iar o eventuală blocare a acestui proces ar putea conduce la reevaluarea soluțiilor alternative.

Progrese și riscuri în procesul de aderare

Întrebat dacă Moldova riscă să fie împiedicată în procesul de aderare din cauza legăturilor cu Ucraina, Osmochescu a afirmat că extinderea UE trebuie să rămână bazată pe merite și solicită progrese concrete din partea Bruxelles-ului. El a menționat că Moldova trebuie să transmită un semnal clar populației, mai ales în contextul operațiunilor hibride rusești vizând subminarea sprijinului pentru integrarea în UE.

Primele negocieri oficiale pentru aderarea Ucrainei și a Moldovei la Uniune ar putea avea loc pe 16 iunie, conform informațiilor raportate săptămâna trecută. Osmochescu a indicat că deschiderea negocierilor ar fi un semnal clar de orientare Europeană pentru Moldova și Ucraina.

În ceea ce privește pașii intermediari, oficialul a discutat despre posibilitatea aderării în formă de statut de „membru asociat”, o propunere recent avansată de cancelarul german Friedrich Merz. Acest statut ar permite participarea la reuniunile consiliilor de lideri și miniștri ai UE fără drept de vot, fiind văzut ca o etapă de apropiere de blocul comunitar.

Osmochescu a menționat că orice etapă intermediară ar putea consolida reformele și ar liniști electoratul, dar a adăugat că această inițiativă trebuie percepută ca o oportunitate de a munci mai mult pentru îndeplinirea obiectivelor europene. El a explicat că Moldova trebuie să se concentreze pe finalizarea temelor esențiale și să nu vadă aceste măsuri ca pe o incertitudine, ci ca pe o oportunitate de dezvoltare.

Integrarea și posibilele consecințe ale reunificării

Osmochescu a afirmat că această posibilitate există dacă și când aspirațiile de aderare la UE vor fi frustrate. În cazul în care unirea cu România s-ar realiza, oficialul a spus că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu țara vecină, iar mulți dețin cetățenie românească. Potrivit unor date, aproximativ 40% dintre populația Moldovei susține reunificarea, iar circa 850.000 din cei 2,4 milioane de locuitori dețin pașapoarte românești. În România, sprijinul pentru reunificare se ridică la circa 70%.

El a recunoscut însă că această mișcare ar avea un „preț”, iar costurile ar trebui suportate de România și UE. Osmochescu a adăugat că, în comparație cu procesul de unificare a Germaniei dinainte și după 1990, costul pentru Moldova nu ar fi la fel de mare, fiind mai ușor de gestionat.

Primirea în Uniune, în cazul unei eventuale uniri, ar avea implicații de ordin politic și de identitate pentru Moldova, dar oficialul consideră că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale cu România, iar mulți dețin cetățenie românească. Chiar dacă nu există un termen stabilit, Osmochescu a spus că 2028 ar putea fi un moment de reevaluare a situației.

**Eforturile și semnalele oficiale indică un proces complex, cu multiple scenarii de evoluție pentru Republica Moldova, în contextul aspirațiilor europene și provocărilor geopolitice.**

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *