Vicepremierul Oana Gheorghiu este implicată într-un scandal legat de suspiciuni de trafic de influență în favoarea grupului german Schwarz Group. Acuzațiile vizează o serie de demersuri și acțiuni care pot afecta echilibrul instituțional al României, cu implicații și în Republica Moldova. Miza principală este renunțarea la implementarea proiectului „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI” și înlocuirea sa cu modelul M-Connect, provenit din Moldova, fără respectarea legislației și reglementărilor europene.
Vizită secretă peste Prut fără aviz oficial
Potrivit documentelor obținute de Gândul, în aprilie, doi oficiali apropiați ai Oanei Gheorghiu, secretarul de stat Mădălina Marcu și consilierul de stat Aurel-Cătălin Giulescu, au efectuat o vizită în Republica Moldova. Aceasta s-a realizat fără notificarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și fără participarea reprezentanților acesteia. În plus, cazul pare să nu fi respectat procedurile legale și nu a fost anunțată autoritatea responsabilă pentru digitalizare.
În momentul în care s-au făcut demersurile pentru proiectul PNI, acesta fusese deja aprobat și avizat legal printr-o Hotărâre de Guvern semnată de fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, în toamna anului 2024. Aceasta face ca vizita din aprilie să fie considerată ca fiind parte a unui plan clandestin de a modifica sau înlocui proiectul inițial.
Rețeta similară cu cazul Schwarz Group
Informațiile anchetei indică o rețetă folosită și în alte situații, în special în cazul Schwarz Group. La momentul respectiv, oficialii au luat decizia de a înlocui PNI cu un mecanism tip memorandum, pentru implementarea platformei M-Connect în Moldova. Clubul de interese urmărea astfel să influențeze infrastructura digitală a sectorului public și să o acorde la modelul moldovenesc, care beneficiază de consultanță estoniană și de un sprijin din partea Băncii Mondiale.
Surse apropiate anchetei susțin că demersul s-a făcut fără respectarea condițiilor legale și fără o licitație publică, precum prevede legea. În plus, aceste acțiuni contravin reglementărilor europene precum GDPR, deoarece sistemul din Moldova nu respectă normele stricte de confidențialitate și securitate a datelor, spre deosebire de standardele europene. Moldova beneficiază de suport tehnologic avansat și consultanță de la experți estonieni, ceea ce îi permite să avanseze mai rapid în domeniul digitalizării serviciilor publice.
Decizia de anulare a achiziției PNI
Pe 15 mai, noul președinte al ADR, Cătălin Giulescu, numit de vicepremierul Gheorghiu, a anulat procedura de achiziție pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”. Anterior, pe 13 mai, Gândul a dezvăluit presiuni exercitate de Gheorghiu asupra fostului șef al ADR, Dragoș Vlad, pentru înlăturarea proiectului original.
Motivul invocat de Giulescu a fost că procedura de achiziție fusese inițiată „prematur”, fără îndeplinirea condițiilor legale, chiar dacă toate avizele și aprobările necesare fusese obținute în 2024. În plus, lansarea achiziției în februarie 2025, în mandatul fostului președinte, s-a dovedit a fi blocată ulterior, iar licitația a fost anulată oficial fără un proces transparent.
Susținerea fostului șef ADR și acuzații grave
Dragoș Vlad, fostul director al ADR, a criticat aspru gestionarea situației și acțiunile recente ale autorităților. Într-o declarație exclusivă, Vlad susține că vizita celor doi consilieri la Chișinău din aprilie 2025 a fost parte a unui plan de a eluda legea, având ca scop preluarea controlului asupra soluțiilor tehnologice ale statului.
El afirmă că își asumă responsabilitatea pentru proiectul PNI, care era în conformitate cu normele europene și cu directivele de transparență, dar a fost abandonat fără explicații exacte. Vlad rememorează și scandalul din 2022, când a fost confiscată mașina sa la granița cu Moldova, pe fondul unor controale și presiuni legale.
Fostul șef al ADR consideră că aceste acțiuni reprezintă un abuz de putere și o încercare de a controla infrastructura digitală a României, utilizând fonduri europene și normative europene. El argumentează că planul vizitei și modificărilor din cadrul proiectului se înscriu într-un scenariu bine calculat pentru a confisca soluțiile tehnologice ale statului român.
Campania de influență și implicarea unor mari companii
Un alt aspect al scandalului îl reprezintă acuzațiile lui Vlad privind emailuri trimise de Oana Gheorghiu, vicepremier, către ADR și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Acestea conțineau solicitări pentru interesul grupului Schwarz Group, proprietarul lanțurilor de retail Kaufland și Lidl.
De asemenea, la o zi după o întâlnire cu reprezentanții Schwarz Group, vicepremierul Gheorghiu s-a întâlnit cu oficiali ai Mastercard, discutând despre accelerarea digitalizării serviciilor publice. În același timp, în registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), Gheorghiu a notat participarea la o ședință cu reprezentanți Mastercard, în ianuarie 2026, dar fără menționarea altor părți implicate.
Pe 4 mai, Executivul a adoptat un memorandum privind colaborarea cu Mastercard pentru dezvoltarea ecosistemului național al portofelului digital european. Acest demers a fost aprobat înainte de moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului Bolojan, indicând o concentrare mai mult pe interesele privatizate decât pe transparența decizională.
Solicitări și reacții
Sindicaliștii care organizează o grevă japoneză, cer demisia Oanei Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irinel Darău. Ei solicită explicații publice privind vizita la Chișinău și posibila implementare a platformei M-Connect în România, contrar legii și normelor europene.
În răspunsul public, Gheorghiu refuză să comenteze acuzațiile, sugerând că informațiile sunt motivate politic și false. Anterior, ea a negat orice implicare în activități ilegale sau conflictuale legate de digitalizare sau influență politică.
Finalizând, ancheta încă investighează dacă aceste acțiuni și demersuri sunt parte a unui plan coordonat pentru controlul infrastructurii digitale a României și dacă s-au folosit mijloace ilegale pentru a influența deciziile publice în interesul unor grupuri private.
Lasă un răspuns