Fostul șef al Serviciilor de Informații Externe, Silviu Predoiu, a comentat incidentul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al României și a explodat pe un bloc din Galați. El critică decizia autorităților române de a închide Consulatul General al Federației Ruse de la Constanța și de a declara consulul persona non-grata, considerând că România ar fi trebuit să gestioneze situația prin metode diplomatice.
Gesturile defensive și opțiunile diplomatice
Predoiu afirmă că expulzarea consulului rus și închiderea consulatului sunt măsuri de protest, dar nu suficiente. El consideră că în contextul unei situații de securitate națională grave, România ar fi trebuit să apeleze la instrumente precum convocarea ambasadorului, transmisii publice de mesaje sau sesizarea Consiliului de Securitate ONU. Invocarea Articolului 4 din NATO pentru consultări colective ar fi fost, de asemenea, o opțiune legitima.
Critica asupra politicii externe și gestionarea situației
Fostul oficial critică modul în care autoritățile actuale gestionează politica externă, subliniind că aceasta pare bazată mai mult pe emoții și tactici de imagine. Predoiu consideră că diplomația adevărată presupune alegerea cu grijă a măsurilor, mai ales în contextul unei agresiuni militare.
„Politica externă serioasă nu se face cu sloganuri și emoții — se face cu calcul rece asupra consecințelor”, afirmă Predoiu.
Responsabilitatea și dotarea aparatului de apărare
El adaugă că nu armata trebuie trasă la răspundere pentru incident, ci politicienii care au fost responsabili pentru modernizarea și dotarea apărării naționale. În opinia lui, dotarea cu tehnologii și capabilități trebuie tratată ca un capitol prioritar, iar întrebările legate de aceste aspecte trebuie adresate celor care au avut responsabilitatea gestionării acestora.
Declarații despre Rusia și politica sa externă
Predoiu amintește că declarațiile lui Dmitri Medvedev despre incident sunt lipsite de relevanță și subliniază că răspunzând agresiunii din Ucraina, Rusia a fost responsabilă de prezența fragmentelor de drone și rachete în spațiul aerian al României. El afirmă că politica Rusiei trebuie interpretată din alte surse, nu din declarațiile unor oficiali cu titlu de umor sau propagandă.
„Responsabilitatea Rusiei rămâne însă integrală. Dacă nu ar fi existat agresiunea împotriva Ucrainei, nu ar fi fost nici drone, nici fragmente pe teritoriul nostru”, precizează Predoiu.
Context geopolitic și riscuri pentru Europa
Predoiu avertizează că Rusia, fiind cea mai mare putere nucleară militară, nu poate fi împinsă spre înfrângere totală fără consecințe asupra întregului continent. În același timp, el menționează că statele din prima linie, precum România, Polonia sau țările baltice, vor plăti prețul cel mai mare pentru evoluțiile războiului.
„Cu fiecare lună, condițiile pentru o eventuală păcare devin mai complicate”, afirmă el, punctând că o soluție negociată nu va fi o victorie, ci un posibil dezastru european.
Solidaritatea internațională și fragmentele de drone
Predoiu subliniază că deși țările precum Portugalia, Italia sau Franța pot asigura sprijin și solidaritate, fragmentele de drone și racheteak, care cad pe teritoriul României, nu pot fi comparate cu situațiile din alte state europene. În cazul nostru, fragmentele cad în zone aflate în apropierea graniței conflictului.
„Fragmentele nu vor cădea în capitale europene precum Paris sau Lisabona. Ele cad aici, în România, Polonia și statele baltice”, explică fostul oficial.
Recunoașterea avertismentelor timpurii
Predoiu rememorează că, acum peste un deceniu, românii, polonezii și balticii avertizau despre riscurile reprezentate de Rusia în plan strategic, iar opiniile lor erau adesea tratate cu superioritate de partenerii occidentali. El remarcă că, deși situația a devenit urgentă, mulți aliați au minimalizat amenințarea, considerând-o exagerată.
„Ei zâmbeau atunci, credeau că avem totul sub control. Nici nu bănuiau cât de puțin control aveam”, afirmă Predoiu.
Liderii responsabili și riscurile războiului
El subliniază că deciziile politice și dotarea forțelor de apărare au fost gestionate de politicieni, nu de militari. Conform lui, responsabilitatea pentru echipamentele și capacitățile moderne revine celor care le-au aprobat și implementat, nu soldaților de teren.
„Este ușor să ceri explicații armatei. Mai dificil este să întrebi politicienii responsabil pentru dotări și modernizări”, adaugă Predoiu.
Reflexii asupra declarațiilor Rusiei
Răspunzând declarațiilor lui Dmitri Medvedev, fostul șef SIE afirmă că acestea sunt lipsite de relevanță și doar generate pentru mass-media, în timp ce politica rusă reală trebuie urmărită în alte locații nepublice.
„Responsabilitatea Rusiei pentru agresiunea din Ucraina rămâne neschimbată. Dacă nu ar fi existat conflictul, nu ar fi fost drone sau fragmente pe teritoriul nostru”, afirmă Predoiu.
Concluzie: riscuri și responsabilități
El arată că Rusia, fiind nucleară și putere majoră, nu poate fi supusă unei înfrângeri totale fără riscuri majore pentru Europa. Predoiu avertizează că, în scenariul unor eventuale negocieri, statele din linia întâi vor suporta cele mai dure consecințe.
„Fragmentele de drone și rachete cad pe teritoriile noastre, nu în alte capitale europene”, concluzionează el.
Lasă un răspuns