Un nou studiu explică modul în care apa sărată subseațială contribuie la formarea fenomenului Blood Falls din Antarctica, descrepând un mister de peste un secol.

Originea și compoziția Blood Falls

Fenomenul Blood Falls, situat în Valea Veselilor din Antarctica, constă într-un curs de apă colorat în roșu, ce curge din Ghețarul Taylor. Influența sa vizuală a dus la concluzia eronată că ar fi sânge, dar cercetările recente arată că nu are legătură cu sângele sau alge. În realitate, culoarea roșie provine din oxidarea fierului prezent în apa sărată, vizibilă de sub ghețar de cel puțin 1,5 milioane de ani.

De unde provine apa sărată?

Apa bogată în fier rămâne prinsă sub ghețar, după ce un vechi buzunar de apă marină a fost separat de oceanul global în timpul avansării ghețarului. În timp, concentrația de sare a crescut, transformând lichidul într-o saramură extrem de salină. Acest lichid nu îngheață la temperaturi normale, răspunzând de fluxul de la interior la suprafață.

Mecanismul de urcare către suprafață

Până recent, nu era clar cum reușea saramura să ajungă din adâncul ghețarului la suprafață. În 2017, cercetătorii de la Universitatea Alaska Fairbanks au mapat traseul folosind radar, identificând un sistem de canale sub presiune, lung de aproximativ 300 metri, care permite drenajul saramurei.

Procesul chimic și menținerea lichidului

Pe măsură ce saramura se apropie de suprafață, contactul cu oxigenul determină oxidarea fierului, cauzând culoarea roșie. Conținutul ridicat de sare scade punctul de îngheț al apei, menținând-o lichidă chiar la temperaturi foarte scăzute. În zonele în care gheața îngheață, procesul produce căldură, ajutând la păstrarea canalelor deschise.

Caracteristicile ghețarului Taylor

Ghețarul Taylor este considerat cel mai rece ghețar cunoscut ce are apă curgătoare permanentă. Cercetările indică faptul că temperatura ghețarului și condițiile climatice nu împiedică circulația apelor subglaciale, în ciuda temperaturilor extrem de mici.

Microbiologia din interiorul ghețarului

La sute de metri adâncime, sub gheață și în zone lipsite de lumină și oxigen de peste un milion de ani, trăiesc comunități de bacterii. Aceste microorganisme obțin energia din sulfați, deoarece alte surse de energie nu sunt disponibile în mediul extrem. Probele de apă prelevate de microbiologul Jill Mikucki, de la Universitatea Tennessee, au confirmat existența unui ecosistem microbian activ în interiorul ghețarului.

Monitorizarea și observarea evenimentelor

În septembrie 2018, cercetătorii au instalat sisteme de monitorizare în apropierea Ghețarului Taylor, printre care o stație GPS, camere foto și senzori de temperatură. Deși nu erau destinate inițial studierii fenomenului Blood Falls, aceste echipamente au surprins momentul precis al unei scurgeri de saramură.

Impactul scurgerii asupra ghețarului

În urma evenimentului, suprafața ghețarului a coborât cu circa 15 milimetri, iar viteza de deplasare s-a redus cu aproximativ 10%. Senzorii au detectat o creștere a temperaturii în lacul subglaciar, iar imaginile au arătat apariția zilnică a unor pete roșii la Blood Falls, confirmând faptul că ghețarul se modifică direct pe măsură ce saramura se eliberează.

Blood Falls continuă să fie o sursă importantă de informații despre ecosistemele subglaciare și procesele geologice din Antarctica.