România se confruntă cu un deficit bugetar în scădere în contratimp cu dificultățile generale ale economiei, în timp ce guvernul își propune reducerea deficitului la 6,2% din PIB până la sfârșitul anului 2024, față de 9,3% în 2023. În același timp, economia națională înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană pentru anul 2025, iar datoria publică a ajuns aproape de 60% din PIB anul trecut.
Reducerea deficitului în primul trimestru al anului 2026
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat joi că deficitul bugetar pentru primul trimestru din 2026 a fost de 22 de miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 44 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Aceasta reprezintă o scădere de la 2,3% la 1% din PIB, ceea ce indică o reducere semnificativă a dezechilibrului fiscal.
Context și angajamente pentru reducerea deficitului
În 2024, România a început cu un deficit de 9,3% din PIB și și-a propus să îl reducă sub 3% până în 2030. Guvernul are o țintă clară pentru sfârșitul anului 2024, vizând un deficit de 6,2% din PIB.
Impactul instabilității politice și încrederea investitorilor
Alexandru Nazare a subliniat că instabilitatea politică și schimbările rapide de direcție ale politicilor economice transmit un semnal negativ piețelor și investitorilor. În doar 10 luni, România a câștigat un capital semnificativ de încredere, iar menținerea acestei consolidări este o prioritate.
Evaluarea situației economice
Premierul Ilie Bolojan a declarat că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană pentru anul 2025. În același timp, datoria publică a țării a fost aproape de 60% din PIB anul trecut, semnalând o presiune în creștere asupra finanțelor publice.
Aceste date indică o direcție clară privind gestionarea deficitului bugetar, în ciuda unui context economic dificil și a provocărilor politice.
Lasă un răspuns