Regiunea Balcanilor de Vest, inclusiv Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, beneficiază de sprijin economic și infrastructural din partea Uniunii Europene prin intermediul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV). Până în jumătatea anului 2025, Uniunea a alocat 527 de milioane de euro pentru proiecte în domeniul transporturilor, fiind principalul finanțator al inițiativei. În același interval, Comisia Europeană a plătit în total 899 de milioane de euro pentru toate secțiunile finanțării, inclusiv pentru sectorul transporturilor.
Proiectele finanțate vizează reducerea întârzierilor în infrastructură și conectarea regiunii la rețeaua europeană centrală de transport. Totuși, rapoartele de audit arată că implementarea acestora se desfășoară lent, iar progresul nu se ridică la nivelul așteptărilor.
Deficiențe în selecția și monitorizarea proiectelor
Auditorii subliniază problemele în procesul de selecție, precum includerea unor proiecte insuficient mature. Un proiect matur trebuie să aibă toate lucrările pregătitoare finalizate, însă cele analizate au demarat cu o întârziere medie de 17 luni. În cursul implementării, multe proiecte s-au confruntat cu întârzieri de peste doi ani.
Comisia Europeană are puține pârghii pentru a asigura respectarea termenelor, neavând proceduri eficiente de monitorizare a întârzierilor sau pentru asigurarea durabilității și vizibilității investițiilor. În plus, s-au constatat lipsuri în colectarea de informații privind respectarea standardelor UE și completitudinea coridoarelor de transport.
Probleme legate de gestionarea fondurilor și durabilitate
Au fost raportate cazuri în care fondurile au fost deblocate peste nivelul justificat în funcție de avansul real al proiectelor. Granturile CIBV, destinate să incrementeze valoarea adăugată a investițiilor, nu au avut întotdeauna un efect motivațional, pentru că anumite contracte de împrumut fuseseră deja semnate înainte de depunerea cererilor de grant.
De asemenea, majoritatea costurilor estimate în cererile de finanțare nu sunt suficiente detaliate, ceea ce face dificilă evaluarea rezonabilității lor. La aceste probleme se adaugă riscul de neperseverare a proiectelor, din cauza lipsei fondurilor pentru continuarea investițiilor și a întreținerii insuficiente.
Exemple de probleme în infrastructură
Unele proiecte au ajuns într-o stare mai rea decât înainte de extragerea fondurilor. Spre exemplu, o infrastructură feroviară se afla într-o situație precară, un tunel nu era conectat la niciun drum, iar o linie de cale ferată se oprea la graniță, nefiind integrată în rețeaua europeană.
Auditul evidențiază, de asemenea, că unele investiții nu au continuitate, fiind puse în pericol din cauza lipsei de fonduri pentru întreținere și extindere.
Ritmul de progres și perspectiva viitoare
Proiectele măcar se aliniază priorităților de conectivitate a Balcanilor de Vest și a Uniunii Europene. Totuși, ritmul actual este prea lent pentru atingerea obiectivelor de conectivitate până în 2030 conform standardelor rețelei europene centrale.
CIBV acționează ca platformă pentru analiza nevoilor investiționale și mecanism de finanțare mixtă, în care granturile UE facilitează accesul la împrumuturi. În gestionarea fondurilor, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) administrează contribuțiile donatorilor, iar Comisia Europeană asigură finanțarea principală pentru șase sectoare, inclusiv transporturi.
De la startul programului, în 2015, Comisia a transferat 899 de milioane de euro, reprezentând 86% din suma totală alocată. Pentru proiectele din domeniul transporturilor evaluate, în valoare totală de 341,6 milioane de euro, auditorii au verificat dacă s-au realizat rezultate concrete în Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia.
Lasă un răspuns