Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat că decizia de a achiziționa armament în valoare de 5,6 miliarde de euro de la Rheinmetall a fost luată de către un grup de lucru interinstituțional, condus de Cancelaria prim-ministrului, și transmisă aprobare către CSAT. El a spus că nu poate indica cine a luat decizia finală, ci doar că responsabilitatea aparține grupului de lucru coordonat de Cancelaria premierului, condusă de Mihai Jurca.
Rolul grupului de lucru și procedura decizională
Miruță a afirmat că un grup de lucru, format din responsabili ai mai multor ministere, a centralizat ofertele și a stabilit condițiile de localizare industrială. Acestea au fost apoi combinate într-o fișă de proiect, transmisă oficial către CSAT pentru aprobare. În acest proces, ministrul Economiei desemnase două persoane să participe la evaluare.
Miruță a explicat că diferențele de cost între achizițiile de pe piața germană și cele care presupun înființarea unei fabrici în România sunt facturate în fișa de proiect și neagă existența unei negocieri directe asupra sumelor. Toate aceste elemente au fost parafate și semnate de către Cancelarie.
Responsabilitatea și numele conducătorului Cancelariei
Cât despre cine a decis în final să aloce suma de 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall, ministrul a evitat să ofere un răspuns clar și a menționat doar că această decizie a fost în sarcina grupului de lucru, condus de Cancelaria prim-ministrului, la propunerea președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. Miruță a indicat, totodată, numele lui Mihai Jurca, conducătorul Cancelariei, ca fiind cel care conduce această structură, deși nu are experiență în domeniul apărării.
Profilul lui Mihai Jurca
Analiza CV-ului șefului Cancelariei relevă că acesta are experiență în administrație publică, dezvoltare locală și management de proiecte cu finanțare europeană. În documente, Jurca are diplome în Relații Internaționale, Studii Europene, Comunicare politică și un Master în Administrație Publică, toate obținute la SNSPA, Universitatea din Oradea și Universitatea Hertie din Berlin, în 2023. Niciunul dintre aceste studii nu are legătură directă cu domeniul apărării sau industriei militare.
Contextul achiziției: oferta pentru nave și investițiile în naval
Guvernul Bolojan a ignorat recent o ofertă de 457 de milioane de euro din partea companiei Damen Galați pentru construcția unor nave militare, ofertă depusă în 2025. În același timp, autoritățile au decis să aloce 920 de milioane de euro pentru patru nave maritime, proiect realizat de Rheinmetall la Șantierul Naval Mangalia, din fonduri europene prin programul SAFE.
Oferta Damen a rămas fără răspuns oficial, iar despre aceasta s-a discutat inclusiv în contextul negocierilor legate de programul european de investiții în apărare și securitate.
Majorarea bugetului pentru programul SAFE
Autoritățile române au inclus în programul SAFE o serie de achiziții similare, dar cu costuri aproape duble față de inițial. În ianuarie 2026, suma disponibilă pentru aceste proiecte era de aproximativ 757 milioane de euro, această cifră crescând la aproape 920 de milioane de euro în aprilie, explicată de ministerul Apărării prin investițiile suplimentare necesare în șantierul naval Damen din Mangalia.
Miruță a afirmat că această creștere de 20% a bugetului pentru nave este legată de obligațiile asumate de Rheinmetall de a investi suplimentar în șantierul naval din Mangalia. El a spus că prețul total nu s-a schimbat, ci doar că se poate opta pentru o producție mai mare în România prin investiții directe.
Aceste declarații și decizii ridică întrebări despre procesul decizional și despre rolul personalului politic și administrativ implicat în achizițiile militare ale României.
Lasă un răspuns