România are cele mai bune rezultate din regiune la creșterea consumului populației, nivel de trai, speranță de viață, reducerea riscului de sărăcie și inegalitate, dar înregistrează performanțe slabe în educație, datorie publică și deficit comercial.

Performanțe recente în zonele de bunăstare

România ocupă primul loc în regiune în ceea ce privește creșterea consumului populației, de la aderarea în Uniunea Europeană în 2007. De asemenea, depășește toate celelalte cinci țări din regiune – Cehia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia – la indicatori precum nivelul de trai, speranța de viață, reducerea riscului de sărăcie și îmbunătățirea indicatorului de inegalitate Gini pentru anul 2025. România are, de asemenea, cele mai bune rezultate în creșterea productivității muncii.

Diagrama comparativă publicată arată aceste diferențe de performanță între țări din regiune.

Ce puncte forte au fost atinse

Analiza evidențiază că România a înregistrat progrese în mai multe domenii economice și sociale. Indicatorii arată creșterea relativă a rețelei de autostrăzi și a producției în diverse ramuri, precum agricultura și sectorul TIC. În plus, anumite sectoare ale economiei românești, precum cerealele și bicicletele, au cunoscut evoluții pozitive notabile.

Productivitatea muncii a crescut, iar nivelul de trai a suferit o îmbunătățire clară. Aceste rezultate reflectă un avans relativ comparativ cu alte state din regiune.

Zone de risc și deficit de progres

Cu toate acestea, avansurile nu sunt uniforme. România se află pe ultimul loc la 14 capitole analizate, printre care educația, situația fiscală și indicatorii sociali. La capitolul educație, țara înregistrează cele mai slabe rezultate, fiind pe ultimul sau penultimul loc pentru majoritatea indicatorilor evaluativi.

Situația fiscală s-a înrăutățit, cu o creștere semnificativă a datoriei publice, ceea ce complică perspectivele de dezvoltare pe termen lung. De asemenea, deficitul comercial, deși a scăzut în termeni relativi, continuă să fie o problemă consistentă în valoare absolută.

Chiar dacă s-au înregistrat progrese în anumite sectoare, cum ar fi infrastructura rutiere și anumite ramuri industriale, aceste avansuri nu acoperă zonele cheie necesare pentru dezvoltarea durabilă. Nivelul de educație al populației, comparabil cu standardele europene, rămâne un punct slab, iar acest fapt reprezintă un obstacol major pentru viitoare creștere economică.

Rivalitatea regională și evoluția demografică

Celelalte țări din regiune se confruntă cu propriile provocări. Polonia a înregistrat cele mai consistente îmbunătățiri în mai mulți indicatori, dar demografia sa devine tot mai dificilă, îmbătrânind mai rapid decât a făcut-o Japonia, fiind considerată de autorii analizei ca o situație extrem de problematică.

Ungaria, considerată de departe cea mai afectată, a avut evoluție inconsistentă și a înregistrat cele mai slabe rezultate. La aderare, Ungaria era pe a doua poziție după Cehia, însă în ultimul deceniu nu a reușit să mențină un ritm susținut de dezvoltare. S-au resimțit impactul îndatorării ridicate și suspendarea fondurilor europene, ceea ce a atras încetinirea economiei și poziționarea sa pe ultimele locuri la șapte indicatori dintre cei treisprezece analizați.

Concluzia generală a analizei sugerează că, deși România se poate lăuda cu realizări în anumite domenii, nu poate evita zonele vulnerabile și posibilele obstacole pentru dezvoltarea viitoare.

Pentru o analiză detaliată și măsurile recomandate, documentul citat este disponibil online.