România înregistrează poziții extrem de slabe în clasamentul mondial al percepției asupra democrației și statului de drept, conform ediției 2026 a Democracy Perception Index (DPI). Astfel, țara noastră se află în grupul statelor cu percepții foarte negative, alături de Venezuela, Yemen și Kazahstan.
Statul de drept și transparența, într-un stadiu critic
Datele colectate în primăvara anului 2026 indică probleme grave pentru instituțiile din România. La capitolul Stat de Drept, țara noastră ocupă locul 97 din 98 de state analizate, obținând un scor de -36. Doar Libanul are un scor mai slab în acest clasament.
Pentru transparența guvernamentală, poziția României este și mai defavorabilă. La acest capitol, se situează pe locul 96 la nivel global, cu un scor de -68. Convingerea populației este că Executivul ascunde informații esențiale, ceea ce contribuie la această poziție.
Reprezentarea politică și pluralismul, la cote scăzute
România ocupă locul 91 din lume pentru pluralismul politic, cu un scor de -23. Românii consideră că valorile și convingerile lor nu sunt reprezentate în actualul sistem de partide.
Această situație îl pune pe nivelul similar cu cel din Rusia, Palestina și Tanzania. Lipsa de reprezentare politică reală afectează percepția despre sistemul democratic autohton, contribuind la scorul general foarte negativ.
Schimbări în sprijinul pentru cheltuielile militare
Un alt aspect semnalat de raport este scăderea nivelului de susținere pentru cheltuielile militare. În perioada 2025-2026, dorința populației de a finanța armata a scăzut cu 18 puncte procentuale.
România se află pe locul 2 mondial pentru cea mai semnificativă scădere a sprijinului pentru apărare, după Polonia. În ultimele două ani, opinia publică s-a modificat considerabil în sensul reducerii resurselor alocate apărării.
Criza politică și impactul asupra guvernării
Climatul politic tensionat a fost determinant în deteriorarea rapidă a percepției asupra democrației. Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională a generat o criză profundă.
Deși Nicușor Dan a preluat funcția de președinte, în urma unei coaliții cu patru partide, măsurile de austeritate implementate în ultimele luni au condus la nemulțumiri populaționale majore.
Săptămâna trecută, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost supus unei moțiuni de cenzură, care a dus la demiterea Executivului. În prezent, România funcționează în regim interimar.
Lasă un răspuns