pensionarii-au-finantat-cu-1,3-miliarde-de-lei-sistemul-asigurarilor-sociale-de-sanatate,-in-primul-trimestru.-au-adus-peste-6%-din-banii-fondului-sanatatii

Pensionarii au contribuit cu 1,3 miliarde de lei la Fondul Sănătății în primul trimestru


Executia bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în primul trimestru din 2026

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a înregistrat o creştere semnificativă a veniturilor în primul trimestru al anului 2026, ajungând la aproape 21 de miliarde de lei, cu 18% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025. În acelaşi timp, deficitul bugetar s-a redus substanţial, fiind de circa 506 milioane de lei, faţă de peste două miliarde de lei în primul trimestru al anului precedent.

Sursa veniturilor din Fondul Sănătăţii

Veniturile principale provin din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS). În primul trimestru, acestea au totalizat 18,6 miliarde de lei, fiind cu 16% mai mari faţă de aceaşi perioadă din 2025. Majorarea este atribuită în special noilor prevederi legislative implementate din 2024 şi 2025.

Contribuţia reţinută din salariile angajaţilor a adus cea mai mare parte, fiind în jur de 12,5 miliarde de lei. Inclusiv veniturile din CASS plătite de persoanele cu pensii de peste 3.000 de lei, precum şi de cei care se asigură opţional, au diferenţiat sursele de venit.

De asemenea, încasările din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) au constituit o componentă importantă, fiind distribuite lunar de la 2,25%, începând cu 1 ianuarie 2024, în proporţie de 30% către FNUASS pentru plata concediilor medicale.

Taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, a totalizat 1,8 miliarde de lei, în creştere cu 30% faţă de primul trimestru din 2025.

Subvenţiile de la stat pentru sistemul sanitar au ajuns la 426 de milioane de lei, crescând cu aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Utilizarea fondurilor

Cheltuielile din FNUASS s-au ridicat la 21,4 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, în creştere cu 3% faţă de primul trimestru din 2025.

Majoritatea fondurilor s-au direcţionat spre achiziţia de produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale, care au reprezentat 36,39% din totalul cheltuielilor.

Transferurile către unităţi ale administraţiei publice pentru creşterea salariilor personalului medical, precum şi plăţile pentru serviciile medicale în unităţi cu paturi sau în ambulatoriu au constituit importante capitole de cheltuieli.

Astfel, plăţile pentru serviciile medicale acordate în unităţi sanitare cu paturi au totalizat 4,22 miliarde de lei, iar cele pentru serviciile în ambulatoriu au însumat 3,35 miliarde de lei, în creştere cu 13,6%.

Cheltuielile pentru asigurări şi asistenţă socială au fost de 1,32 miliarde de lei. În total, cheltuielile pentru produsele farmaceutice şi materialele sanitare au reprezentat peste 7,8 miliarde de lei, adică 36,39% din totalul cheltuielilor.

Impactul legii 141/2025 asupra bugetului

Legea 141/2025, intrată în vigoare în august 2025, a influenţat major izvoarele de venit ale FNUASS. În primul trimestru, contribuţiile din pensiile de peste 3.000 de lei, refectând aplicarea noii legislaţii, au adus 6,6% din totalul veniturilor, iar contribuţiile de la persoanele fizice cu venituri extrasalariale au contat cu 7,46% în total.

Deficitul bugetar a fost redus de la peste două miliarde de lei în 2025 la 506 milioane de lei în primul trimestru al anului 2026.

Pe de altă parte, încasările din taxa clawback au crescut cu 30%, atingând 1,8 miliarde de lei, în timp ce subvenţiile de la stat s-au situat la 426 milioane de lei, cu aproape 50% mai mult.

< article / >

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *