Florin Cîțu, fost prim-ministru al României, susține că datele Eurostat contrazic afirmațiile potrivit cărora creșterea economică a țării s-a bazat pe consum finanțat din datorii. Potrivit acestuia, România are cea mai mică datorie a sectorului privat din Uniunea Europeană, ceea ce infirmă ipoteza unui model de creștere nesustenabil, bazat pe împrumuturi private.
Statisticile Eurostat și situația sectorului privat din România
Cîțu afirmă că firmele și populația din România dețin cele mai mici datorii din toate cele 27 de state membre ale UE. Conform datelor, datoria sectorului privat românesc este sub cea a Poloniei, Lituaniei și Bulgariei, fiind mult sub media uniunii.
Responsabilitatea pentru dezechilibrele bugetare
Fostul premier explică că datoria exponențial crescută a statului nu are legătură cu comportamentul sectorului privat, ci cu deciziile politice. Cheltuielile publice permanente au fost peste capacitatea economică reală, rezultatul fiind datoria mare a statului.
Măsuri fiscale și impactul asupra sectorului privat
Cîțu critică actuala guvernare pentru că a ales să acopere deficitul bugetar prin majorarea taxelor și supraimpozitarea mediului privat. El afirmă că această strategie nu s-a bazat pe reducerea cheltuielilor publice sau reforme structurale.
Decizii ale Ministerului Finanțelor și efecte asupra economiei private
Fostul premier precizează că majorarea fiscalității asupra sectorului privat a fost o decizie a Ministerului Finanțelor, apoi aprobată de premier. Aceasta a avut ca efect suprataxarea companiilor și gospodăriilor, deși sectorul privat era sănătos înainte de această măsură.
Argumente economice împotriva supraimpozitării
Cîțu susține că nu există justificări economice solide pentru taxarea suplimentară a celui mai puțin îndatorat sector privat din UE. El argumentează că singura opțiune pentru acoperirea deficitului statului este exfiltrarea resurselor de la cei care produc.
Critici asupra politicii fiscale actuale
El evidențiază că înlocuirea unei datorii ieftine cu una scumpă, în contextul austerității, pare suspectă. Cîțu estimează că deciziile au fost influențate de interesele anumitor grupuri, nu de necesități economice.
Recomandări și context
Cîțu face referire la prăbușirea consumului în timpul guvernului Bolojan, comparând-o cu criza din 2008 și începutul pandemiei COVID-19. El consideră că statul a decis, în perioada austerității, să înlocuiască datoria ieftină cu cea scumpă, sugerând implicarea unor interese speciale în aceste decizii.
Lasă un răspuns