**Oana Gheorghiu acuză sistemul de selecție a conducerii companiilor de stat și semnalează riscuri pentru transparență și independență**

Viceprim-ministrul interimar, Oana Gheorghiu, a afirmat marți că modul de selecție a conducătorilor companiilor de stat din România necesită o analiză aprofundată. Ea a subliniat că mecanismul actual, destinat să asigure independență și profesionalism, este controlat în realitate de trei firme private și este nevoie de reforme pentru a evita risipa și lipsa de transparență.

Selecția conducătorilor de companii de stat, asistată de firme private

Gheorghiu a explicat, într-o postare pe Facebook, că procedeul de selecție conform legislației implică consultanță din partea unor firme private în resurse umane, considerate experți independenți.

„În practică, însă, această piață este concentrată în mâinile a doar trei companii private,” a precizat vicepremierul. Acestea au în componentă doar zece angajați, dar validează procedural numiri pentru companii care administrează active de zeci de miliarde de lei și influențează sectoare esențiale pentru economia națională.

**Această situație nu reprezintă o critica la adresa unor actori individuali, ci indică o problemă de sistem**, afirmă Gheorghiu, care adaugă că actualul mecanism a devenit o sursă de vulnerabilitate.

Riscurile și sancțiunile europene

Vicepremierul a precizat că România a fost sancționată de Comisia Europeană cu o amendă de 198 de milioane de euro pentru deficiențe în transparență și caracterul competitiv al procedurilor de selecție.

„Această sancțiune ne arată că nu este suficient ca o procedură să fie formal corectă,” a afirmat Gheorghiu, subliniind că rezultatele acestor proceduri generează suspiciuni și neîncredere publică.

„Dacă procedurile nu sunt credibile și comparabile cu așteptările cetățenilor, chiar dacă sunt respectate formal, problema este mai profundă și trebuie abordată”, a mai spus vicepremierul.

Reforma guvernanței corporative și rolul instituțiilor

Gheorghiu a explicat că o reformă reală a guvernanței corporative nu înseamnă doar schimbarea oamenilor sau proceduri perfect documentate, ci implică implementarea unor criterii de selecție credibile, evaluări obiective și mecanisme transparente, apărate atât juridic, cât și public.

„Guvernul, ministerele sau alte instituții nu pot interveni direct în aceste procesese de selecție, însă trebuie să fim conștienți de rezultatele și de problemele generate de sistem,” a punctat vicepremierul.

Aceasta a adăugat că orice semne de întrebare constant ridicate în legătură cu aceste proceduri nu sunt doar o problemă de percepție, ci una de arhitectură instituțională.

Primul guvern care a avut curajul să deschidă ochii

Gheorghiu a amintit că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a încercat să aducă transparență în managementul companiilor de stat, identificând risipa, incompetența și falimentul.

„Atunci când interesele politice transpartinice au încercat să controleze aceste companii, Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură,” a declarat Gheorghiu.

Ea și-a exprimat convingerea că lupta pentru reformarea gestionării companiilor publice va continua și că mulți români susțin ideea modernizării, eliminării privilegiilor și administrării eficiente a banului public.

Reacții și apeluri la responsabilitate

Vicepremierul a lansat un apel public către parlamentarii PSD-AUR și sateliții politici să înceteze sabotajele în procesul de apărare a intereselor naționale și a făcut referire la interzicerea vânzării companiilor naționale până în 2027.

Aceste declarații au fost făcute în contextul unei conferințe de presă organizate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, unde Gheorghiu a prezentat stadiul implementării țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență referitoare la guvernanța corporativă.

Vicepremierul a reafirmat că, deși a fost demis din funcție, continuă să susțină reformele și și-a exprimat convingerea că mai mulți români vor sprijini inițiativele pentru o gestionare mai transparentă și responsabilă a companiilor de stat.