Prețul mediu al energiei electrice pentru ziua următoare în Piața pentru Ziua Următoare (PZU) de la București a ajuns la 630 de lei/MWh, echivalentul a 121 de euro/MWh, pentru tranzacțiile din 13 mai cu livrare în 14 mai. Acest preț, deși în scădere față de 137 de euro/MWh în ziua precedentă, reprezintă al doilea cel mai mare nivel din Europa, după cel din Elveția, cu doar un euro peste cel al României, și cel mai mare din Uniunea Europeană. În ultimele trei zile, a fost cel mai ridicat preț mediu zilnic în Europa.
Discrepanțe orare și influența energiei solare
Cel mai redus preț orar în Piața pentru Ziua Următoare este de 42 de lei/MWh, observat la ora 14:00, fiind atribuit energiei solare. În schimb, cel mai ridicat preț orar ajunge la 1.354 de lei/MWh, în intervalul de vârf din 14 mai, ora 21:00, conform datelor operatorului OPCOM.
Conexiuni europene și diferențe de preț
Prețul din România este la un euro/MWh distanță de cel din Ungaria, una dintre cele două piețe interconectate în cadrul mecanismului de cuplare european. În schimb, prețul din Bulgaria pentru aceeași zi a fost de 117 euro/MWh, fiind mai mic decât cel din România.
În toate intervalele orare din 14 mai, fluxul de energie în rețeaua națională a fost predominant de la Bulgaria, cu exporturi mai mari spre Ungaria, ceea ce s-a repetat și în data de 13 mai. Această dinamică evidențiază variațiile în structura fluxurilor de energie între aceste piețe.
Impactul indisponibilității centralei nucleare de la Cernavodă
Prețul ridicat de la noi este atribuit deficitului de capacitate de generare. În dimineața zilei de duminică, unitatea 1 de la Cernavodă a fost deconectată din sistem, după ce unitatea 2 fusese oprită anterior. Aceasta înseamnă că România nu va avea energie nucleară în sistem până la revenirea Unității 2, programată pentru 1 iunie.
Lipsa celor 1.400 MW de la Cernavodă se resimte mai ales în perioadele fără producție din parcurile fotovoltaice, situație ce determină un import masiv de energie.
Capacități de generare secundare și rezerve temporare
Generatoarele pe gaze de la Petrom, de la Brazi, cu o capacitate de 860 MW, funcționează la jumătate din capacitate până la 30 iunie, fiind în proces de oprire programată. La Electrocentrale București, CET Vest, cu 186 MW, a fost oprit pentru reparații până în august, după incendiul de luna trecută.
De asemenea, două grupuri de la CET Sud, fiecare de 100 MW, sunt oprite, unul planificat, celălalt defectuos. Pentru reparații, a fost oprit și singurul grup de funcționare de la centrala veche de la Iernut, a Romgaz, de 188 MW. Un alt grup hidroelectric de la Lotru a fost oprit temporar, iar alte două grupuri hidroelectrice de la Porți și Râul Mare sunt în oprire de mai mult timp.
Situația sistemului energetic și măsurile de siguranță
Transportatorul național, Transelectrica, a anunțat miercuri dimineață un “grad ridicat de solicitare” al sistemului, ca urmare a opririi complete a centralei nucleare de la Cernavodă. Într-un comunicat, compania a precizat că monitorizează constant evoluția parametrilor rețelei.
Operatorul a menționat că, în condiții normale, sistemul funcționează în siguranță, fiind interconectat cu piețele europene, ceea ce contribuie la reziliență și la reducerea riscurilor de perturbare. În perioade cu consum ridicat și producție redusă intern, schimburile transfrontaliere devin mecanisme normale de menținere a stabilității.
Transelectrica coordonează permanent acțiunile cu producătorii locali, operatorii de distribuție și partenerii europeni pentru asigurarea continuității alimentării cu energie electrică a consumatorilor din România.
Lasă un răspuns