Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, este acuzat de șeful sindicaliștilor din Administrația Penitenciarelor, Cosmin Dorobanțu, de încălcarea legii după ce a continuat consultările pe legea salarizării în ciuda unei decizii de suspendare emise de Curtea de Apel București. Pîslaru a fost sesizat penal pentru tentative de deturnare de fonduri, abuz în serviciu și sfidare a hotărârii judiciare.

Sesizare penală formulată împotriva ministrului Pîslaru

Cosmin Dorobanțu, președintele sindicatului din Administrația Penitenciarelor, a depus plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. El susține că Pîslaru a publicat Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice pe data de 17 iulie, încălcând decizia de suspendare a procedurii.

Argumentele liderului sindical al ANP

Dorobanțu afirmă că ministrul încalcă limitele constituționale și legea administrativă. El susține că, fiind parte a unui guvern demis, Pîslaru nu are dreptul de a iniția proiecte de lege și că promovează ilegal măsuri ce depășesc atribuțiile sale.

Suspendarea proiectului și sfidarea curții

Pe 21 iulie, Curtea de Apel București a emis o ordonanță președințială care a suspendat procedura Legii salarizării în caz, până la soluționarea definitivă a dosarului. Cu toate acestea, ministrul a ignorat hotărârea, continuând consultările și criticând public decizia instanței.

Posibile consecințe ale acțiunilor guvernamentale

Avocatul Toni Neacșu avertizează că aceste acțiuni ale Guvernului demis pot duce la un haos administrativ și legislativ. El menționează existența a zeci de hotărâri de Guvern cu depășire a competențelor legale, emise fără respectarea avizelor negative ale Consiliului Legislativ.

Reacția presei și a comunității judiciare

Toni Neacșu evidențiază că dacă Guvernul continuă într-un asemenea ritm, riscă să creeze instabilitate pentru o perioadă lungă, cu consecințe ce pot afecta activitatea administrației și a cetățenilor. În prezent, țara se află în criză politică, la peste 80 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan, fără un cabinet funcțional și fără posibilitatea de a adopta legi importante.

Contextul politic actual

Guvernul condus de Ilie Bolojan are cea mai lungă perioadă de interimat din perioada post-revoluției. În tot acest timp, au existat doar propuneri de premier care nu au fost aprobate, iar mandatul miniștrilor interimari a expirat. Situația politică limita elaborarea și adoptarea unor proiecte legislative esențiale, precum legislația salarială.